O investigație exhaustivă publicată în mai 2023 a descoperit că nucleul interior al Lunii este, de fapt, o sferă solidă cu o densitate similară cu cea a fierului.
Ce se află în Lună
Acest lucru, speră cercetătorii, va ajuta la lămurirea unei dezbateri lungi despre dacă inima interioară a Lunii este solidă sau topită, și va duce la o înțelegere mai precisă a istoriei Lunii – și, prin extensie, a Sistemului Solar.
„Rezultatele noastre,” a scris o echipă condusă de astronomul Arthur Briaud de la Centrul Național Francez de Cercetare Științifică din Franța, „pun sub semnul întrebării evoluția câmpului magnetic al Lunii datorită demonstrației existenței nucleului intern și susțin un scenariu global de răsturnare a mantalei care aduce perspective semnificative asupra cronologiei bombardamentului lunar în primul miliard de ani al Sistemului Solar”.
Sondarea compoziției interioare a obiectelor din Sistemul Solar se realizează cel mai eficient prin date seismice. Modul în care undele acustice generate de cutremure se mișcă prin și se reflectă din materialul din interiorul unei planete sau a unei luni poate ajuta oamenii de știință să creeze o hartă detaliată a interiorului obiectului.
Există date seismice de pe Lună colectate de misiunea Apollo, dar rezoluția este prea scăzută pentru a determina cu precizie starea nucleului interior. Știm că există un nucleu exterior fluid, dar ce cuprinde acesta rămâne subiect de dezbatere. Modelele cu un nucleu intern solid și un nucleu complet fluid funcționează la fel de bine cu datele Apollo.
Ce spun astronomii
Pentru a afla o dată pentru totdeauna, Briaud și colegii săi au colectat date de la misiunile spațiale și experimentele de măsurare laser lunare, pentru a compila un profil al diferitelor caracteristici lunare. Acestea includ gradul de deformare a Lunii de interacțiunea sa gravitațională cu Pământul, variația distanței sale de la Pământ și densitatea sa. Apoi, au efectuat modelarea cu diferite tipuri de nuclee, pentru a vedea care se potrivește cel mai bine cu datele observaționale.
Au făcut mai multe descoperiri interesante. În primul rând, modelele care semănau cel mai mult cu ceea ce știm despre Luna descriu o răsturnare activă adânc în mantaua lunară. Acest lucru înseamnă că materialul mai dens din interiorul Lunii cade spre centrul său, iar materialul mai puțin dens se ridică. Această activitate a fost propusă de mult timp ca o modalitate de a explica prezența anumitor elemente în regiunile vulcanice ale Lunii.
De asemenea, au descoperit că nucleul lunar este foarte similar cu cel al Pământului – cu un strat exterior fluid și un nucleu intern solid. Conform modelării lor, nucleul exterior are un diametru de aproximativ 362 de kilometri (225 de mile), iar nucleul intern are un diametru de aproximativ 258 de kilometri (160 de mile). Acest lucru reprezintă aproximativ 15 la sută din întregul diametru al Lunii.
Nucleul intern, au descoperit cercetătorii, are, de asemenea, o densitate de aproximativ 7.822 de kilograme pe metru cub. Aceasta este foarte apropiată de densitatea fierului.
Rezultatele lor, spun Briaud și echipa sa, sunt confirmarea acestor descoperiri anterioare și constituie un caz destul de solid pentru un nucleu lunar similar cu cel al Pământului.
