Procurorul Lucian Onea, „reautorizat” pentru DNA după 5 ani de la revocare. Sentință fără precedent a Înaltei Curți de Casație și Justiție

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au anulat ordinul de revocare din Direcția Națională Anticorupție (DNA) a procurorului Lucian Onea, fostul șef al structurii de la Ploiești, și hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care a certificat revocarea. 

Decizia instanței supreme, din 16 mai 2024, este definitivă, astfel că Lucian Onea are dreptul să revină în funcția de procuror anticorupție. Este o premieră a justiției din România, fiind pentru prima dată când o astfel de hotărâre a CSM este anulată de instanța supremă.

Ce hotărâri au fost anulate

Secția de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus vineri, 16 mai, anularea hotărârii cu nr. 41 dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii – secţia pentru procurori în 15 ianuarie 2019. 

Același complet a mai anulat și ordinul nr. 12, emis de procurorul șef al Direcţiei Naţionale Anticorupție pe 16 ianuarie 2019, și hotărârea nr. 45 din 17 ianuarie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit portalului instanțelor de judecată. 

Cele două decizii emise de CSM în 2019 și ordinul procurorului șef al DNA au stat la baza eliminării din structurile Direcției Naționale Anticorupție a procurorului Lucian Onea, implicat la începutul anului 2019 în scandalul provocat de Sebastian Ghiță și de familia lui Mircea Cosma, fostul președinte al Consiliului Județean Prahova.

Prin hotărârea CSM din 15 ianuarie 2019 s-a vizat revocarea din DNA a procurorului Onea la solicitarea lui Călin Nistor, procuror șef adjunct al DNA la acea dată.

Prin ordinul din 16 ianuarie 2019, Călin Nistor, procuror șef adjunct al DNA, l-a revocat pe Lucian Onea din funcție.

Hotărârea CSM din 17.01.2019 l-a desemnat pe Lucian Onea procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina.

Toate aceste ordine și hotărâri au fost anulate vineri, 16 mai, de Înalta Curte de Casație și Justiție, sentința fiind definitivă.

Onea este „între parchete”

În contextul soluției instanței supreme, Lucian Onea nu mai poate face acte procedurale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, unde a activat până în data de 16 mai 2024, ordinul de detașare la această structură de parchet fiind anulat „la pachet”. 

Lucian Onea va relua activitatea la parchetul anticorupție în momentul în care DNA va emite ordinul de reintegrare pe funcție, iar CSM va emite o decizie privind repunerea procurorului în situația anterioară revocării. 

Pe ordinea de zi a ședinței CSM – secția pentru procurori, din data de 21 mai 2024, nu este niciun punct care să vizeze situația procurorului Lucian Onea. Cu alte cuvinte, magistratul este în prezent „între parchete”.

Acuzațiile care l-au vizat la SIIJ

Lucian Onea a fost suspendat din funcție în iulie 2019, când a fost deferit justiției de Secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Lucian Onea era acuzat de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, instigare în formă continuată la comiterea, fără vinovăţie, sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În acest dosar, Lucian Onea și fostul procuror Mircea Negulescu au fost achitați pe fond, în iunie 2023, pe motiv că fapta nu există. Dosarul se judecă încă la instanța supremă în faza de apel, un ultim termen fiind programat pe 5 iunie 2024, când completul de 5 judecători urmează să dea sentința definitivă.

Sebastian Ghiță, parte civilă în dosar

Procurorii de la SIIJ acuzau că Lucian Onea şi Mircea Negulescu, în instrumentarea a două dosare penale, în cursul lunii mai 2015, l-au determinat pe un martor denunţător (n.r. – fostul deputat Vlad Cosma) să plăsmuiască un denunţ în numele unei persoane imaginare, să întocmească în fals, în format electronic, tabele care conţin numele unor persoane – locuitori ai Republicii Moldova, care ar fi avut cetăţenie română în anul 2014, cu scopul de a dovedi infracţiunea de coruperea alegătorilor pretins săvârşită de persoana împotriva căreia s-a formulat denunţul. 

De asemenea, Lucian Onea era acuzat că a dispus, cu ajutorul lui Mircea Negulescu, punerea în mişcare a acţiunii penale pentru infracţiunea de coruperea alegătorilor faţă de o persoană despre care ştia că nu este vinovată. Totodată, în cursul lunii mai 2015, în soluţionarea celor două dosare penale, Onea era acuzat că a ticluit probe nereale prin exercitarea de constrângeri asupra martorului denunţător. În acest dosar parte civilă este Sebastian Ghiță, care a fost audiat prin videoconferință.