Recent, un studiu al Eurostat a relevat că românii sunt printre europenii care muncesc cel mai puțin în regim de program prelungit.
Comparativ cu alte națiuni europene, procentul românilor care lucrează 49 de ore sau mai mult pe săptămână este considerabil mai scăzut, situându-se la doar 1,8% în 2023. Aceasta plasează România aproape de fundul clasamentului european în acest aspect, alături de Bulgaria și statele baltice.
Perspective europene asupra muncii prelungite
Islanda se remarcă la nivel european cu un procent impresionant de 13,8% dintre angajați muncind în regim prelungit, urmată de Grecia și Cipru. Aceste date sugerează că, în unele culturi europene, muncitul peste program este mult mai comun și poate fi văzut ca un semn al dedicării sau al necesităților economice, după cum se arată în raportul semnat de European Commission.
Profilul lucrătorului în regim prelungit
Analizele indică faptul că persoanele care lucrează în regim de program prelungit sunt predominant lucrători independenți sau manageri, aceste categorii având cele mai mari procente de lucru prelungit. Aproximativ 29,3% din totalul persoanelor care desfășoară activități independente lucrează în acest regim, spre deosebire de doar 3,6% din totalul angajaților, conform sursei citate.
Percepția asupra muncii în România și Europa
Există o percepție generală că românii sunt mai puțin harnici comparativ cu alte naționalități europene. Această percepție este susținută și de diferențele semnificative în procente de muncă prelungită comparativ cu alte țări europene. De asemenea, conform unor statistici, România are cel mai mare număr de cetățeni proprii care locuiesc în alte țări ale UE, fenomen care poate fi interpretat ca o căutare a unor condiții mai bune de muncă sau a unor oportunități mai atrăgătoare.
Este evident că există o discrepanță între modul în care românii sunt percepuți în contextul muncii în Europa și realitățile culturale și economice din țară. Îmbunătățirea eficienței muncii și ajustarea la standardele europene ar putea nu doar să schimbe această percepție, dar și să contribuie la o mai bună integrare a României în piața muncii europeană. O abordare mai strategică și investiții în educație și formare profesională sunt esențiale pentru a alinia România la ritmul de muncă și la cerințele pieței de muncă din Europa.
