Sebastian Burduja și-a prezentat „Planul pentru București”. Ce soluții propune candidatul PNL la Primăria Capitalei pentru apă caldă și căldură

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei, și-a prezentat, luni, Planul pentru București, subliniind necesitatea rezolvării problemelor cu apa caldă și căldura, combaterii drogurilor, îmbunătățirea transportului public, a digitalizării și un oraș mai puțin poluat.

Planul pentru București

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei, și-a prezentat, luni, Planul pentru București, care abordează o serie de probleme ale Capitalei, de la termoficare, la trafic și transport public, la consumul de droguri și siguranța cetățenilor. „Eu m-am pregătit în dezvoltare urbană, asta am făcut la Banca Mondială, asta am studiat la Stanford, la Harvard”, a spus Burduja.

Peste 1.000 de blocuri, fără căldură și apă caldă

Candidatul PNL la Primăria Generală și-a început prezentatea cu problema veche a bucureștenilor, apa caldă și căldura, subliniind că la ora actuală sunt peste o mie de blocuri lipsite de apă caldă și agent termic și că o soluție ar fi ca ELCEN și Termoenergetica să fuzioneze.

„Sunt peste 1.000 de blocuri constant în Bucureşti care nu au căldură şi apă caldă. Ştiţi ce e mai trist? Constat că sunt unii bucureşteni care spun ‘n-avem ce să facem. Asta este. Asta-i viaţa. Măcar s-a început ceva’.

Astăzi sunt încă 1.600 de tone de apă fierbinte care în fiecare oră se scurg sub Bucureşti. Greşesc? 2.000. Soluţiile sunt simple. Fuziunea ELCEN-Termoenergetica, iarăşi un proiect despre care s-a vorbit, probabil ni s-a făcut acru în gură cât s-a vorbit despre el. Trebuie făcută. Reabilitarea reţelei”, a spus Burduja.

„Aţi plătit anual inutil 50 de milioane euro”

Candidatul PNL a mai spus că locuitorii Bucureștiului au plătit de pomană, în fiecare an, 50 de milioane de euro pe apă caldă și căldură, invocând distanțele dintre CET-uri și masgistrala Transgaz și spunând că la Ministerul Energiei există un proiect de branșare a CET-urilor la rețeaua distribuitorului de gaze

„Distanţele dintre magistrală şi fiecare CET variază. Dacă la CET Vest vorbim de 400 de metri, la CET Grozăveşti vorbim de doi km, trei km, cinci km. În total, pentru câţiva kilometri de ţeavă care e la distribuitor, dumneavoastră aţi plătit inutil 50 de milioane euro. În lei, în total până acum, peste trei miliarde lei şi vă spun şi de ce. Cele patru CET-uri au nevoie de gaz ca să producă agentul termic.

Gazul vine din ţară pe magistralele Transgaz şi ajunge în proximitatea celor patru CET-uri. Distanţele dintre magistrală şi fiecare CET variază. Dacă la CET Vest vorbim de 400 de metri, la CET Grozăveşti vorbim de doi km, trei km, cinci km. În total, pentru câţiva kilometri de ţeavă care e la distrbuitor, dumneavoastră aţi plătit inutil 50 de milioane euro. Noi am pornit la Ministerul Energiei un proiect prin care branşăm CET-urile la reţeaua Transgaz. Şi primul va fi CET Vest. Se poate face în şase luni, un an de zile. 400 de metri de ţeavă, 50 milioane euro economisiţi”, a declarat Burduja.

Apa geotermală din nordul Capitalei

Ministrul Energiei a invocat și folosirea apei geotermale din nordul Bucureștiului ca soluție pentru încălzire și energie verde, spunând că a semnat pentru ca un studiu de fezabilitate în acest sens să fie făcut de specialiști din SUA.

„Trebuie să folosim o comoară pe care Bucureştiul o are, energia geotermală. În nordul Capitalei avem apă geotermală. Împreună cu echipa de la Ministerul Energiei am fost la Washington şi am semnat protocolul care dă permisiunea, îi atrage pe americani să ne facă studiu de fezabilitate şi să ne arate cum putem folosi energie verde, regenerabilă, să scădem şi costurile şi să putem să respirăm un aer mai curat”, a declarat Burduja.

Bucureștiul, port la Dunăre

Sebastian Burduja a mai arătat că Planul pentru București prevede și absorbția traficului în subteran pentru a „lăsa orașul pentru oameni” și ca Bucureștiul să devină port dunărean, exemplificând canalul Dunăre-București, care este neterminat, dar cu care Capitala ar putea intra în liga orașelor dunărene din Europa.

„Avem un canal Dunăre-Bucureşti, care e terminat în proporţie de cam 70%. Nimeni nu a fost în stare în 34 de ani să facă asta. Ideea nu e a comuniştilor, e de la Alexandru Ioan Cuza. Gândiţi-vă cum ar fi ca Bucureştiul să intre în liga oraşelor europene care sunt port la Dunăre: Budapesta, Belgrad, Viena, Bratislava.

Aparţinem de acest club. Transportul pe apă, apropo, e cea mai ieftină formă de transport. Croazieră pe Dunăre Bucureşti-Viena? Sigur! Croazieră pe Dunăre Bucureşti – Delta Dunării? De ce nu? Am spus de la bun început, nu trebuie să ne mai propunem lucruri mici, mizele mici fac oamenii mici şi oraşe mici, mizele mari fac oamenii mari şi oraşe mari”, a spus Burduja.

„Fabrica de unicorni”

Planul candidatului PNL prevede și Bucureștiul digital, o „fabrică de unicorni”, cum este la Lisabona, unde primăria orașului a preluat foste zone industriale și le-a transformat în hub-uri pentru start-upuri, și Bucureștiul are în acest sens multe asemenea spații care pot fi transformate astfel.

„La Bucureştiul digital vreau să vă vorbesc de un proiect de suflet care se numeşte ‘fabrica de unicorni’. Fabrica de unicorni s-a întâmplat la Lisabona. Primăria de acolo a luat o zonă industrială veche, o fostă fabrică, şi a transformat-o într-un hub pentru start-up-uri. Arată senzaţional! Avem foarte multe spaţii din Bucureşti care se pretează la asta!”, a mai spus Sebastian Burduja.