Suntem bombardați de două zile de termenul „shrinkflation”, tradus în limba română „shrinkflație”. Apare într-un comunicat al ANPC și e preluat chiar și de primul ministru al României într-un comunicat în care înfierează practicile înșelătoare ale supermarketurilor multinaționale.
Agențiile de știri preiau și ele cuvântul și îl rostogolesc în media scrisă și vizuală, ba chiar unele îl și definesc ca o combinație între „shrink” care înseamnă a se micșora (sau a se strâmta), și inflation (inflație). La radio în mașină, aud tot felul de specialiști care declară că unele produse „au inflație pe preț” iar altele au deflație pe preț. Un exemplu negativ de folosire a unor cuvinte a căror semnificație nu este cunoscută. Inflația și deflația se referă exclusiv la masa monetară aflată în circulație. Prețurile pot crește sau descrește din varii motive. Oricum, cei de la radio erau reprezentanți ai Kaufland și Mega Image.
Mediafax prezintă termenul dar și Playtech, combinându-l cu noțiunea de nervi și panică, și care are loc înaintea instalării „inflației adevărate”.
Shrinkflation este un termen inventat care nu răspunde unei retorici de specialitate, mai ales din partea unui guvern sau a unei instituții a acestuia. Pe scurt, el inseamnă că pentru aceeași sumă de bani primești o cantitate mai mică dintr-un produs. Dar acesta este efectul inflației.
Acum să lămurim cu cititorii confuzia creată, precum și terminologia inutilă pe care o reprezintă acest cuvânt.
Orice economie a unei țări are o anumită valoare exprimată în moneda țării respective. Statistica mondială arată că economia unei țări crește în medie cu 2,5% pe an. Avuția națională, adică totalitatea bunurilor materiale și spirtuale create de o națiune într-un an crește cam cu 2,5% în medie/an. Ea poate fi mai mare sau mai mică, dar asta e treaba economiștilor din Guvern și a Băncii Naționale ca să o calculeze.
Acum să explicăm cum intervine Banca Națională și Guvernul. În scopul conservării puterii de cumpărare și a valorii monedei naționale, BNR trebuie să mărească masa monetară, adică să tipărească cu 2,5% mai mulți bani, ca să mențină valoarea monedei.
În cazul în care BNR tipărește mai mulți bani, are loc fenomenul care se numește INFLAȚIE. Adică aceeasi cantitate de bunuri și servicii se poate cumpăra cu prețuri mai mari, dearece masa monetară se împarte la bunurile și serviciile care există. Inflația apare de exemplu în timpul războaielor, în scopul de a susține efortul de război. Folosită fără discernământ, inflația este cel mai elevat instrument de sărăcire a populației și de aruncare a eșecului politicilor guvrnamentale asupra poporului țării respective. De aceea România, prin tratatul de aderare la UE are o țintă de inflație de 2-2,5 % în vederea prevenirii dezechilibrelor monetare. Inflația care are loc în Romania prin distribuirea cu prioritate a banilor creați de sectoarele neproductive, respectiv de aparatul birocratic de stat, creează îmbogățiți, deoarece între punerea pe piață a banilor și alinierea prețurilor există o perioadă de câteva luni de aliniere a prețurilor, de care profită cei care ajung primii la bani.
Există și o folosire pozitivă a inflației. Se numește STIMULAREA INFLAȚIONISTĂ A ECONOMIEI și a fost folosită de Germania după cel de-al doilea Război Mondial, dar acest mecanism nu a fost descoperit încă de Guvernul „Shrinkflationist” al României.
DEFLAȚIA este termenul opus inflației și are loc atunci când economia crește iar Guvernul și Băncile Naționale nu tipăresc monedă în scopul întăririi monedei naționale. Când a fost deflație în lume? Criza economică din 1929-1933 din Statele Unite ale Americii a fost o criză eminamente monetară. După primul Război Mondial economia americană a crescut atât de mult încât cantitatea de aur nu a mai ținut pasul cu creșterea economică. Criza a fost rezolvată în esență (e mult de explicat și nu face obiectul acestui articol), prin trecerea de la sistemul bimetalist aur-argint la BANCNOTA DE HÂRTIE emisă de Băncile Naționale „cu curs forțat garantat de către stat”.
Mai există STAGFLAȚIA, unde economia stagnează, șomajul e mare iar inflația este prezentă.
Ceea ce se întamplă acum în România este inflație pură. În ultimii 4 ani, masa monetară a crescut cu 50%. Judecați singuri. Eu cred că de fapt, creșterea este chiar mai mare. Inflația are diverse moduri de manifestare ca de exemplu reducerea calității sau cantității produsului și păstrarea prețului (de exemplu, se bagă mai multă grăsime în mezelul dvs. preferat, în loc de carne), exista și pe vremea lui Ceaușescu când cumpărați carne macră la care ți se adăuga o bucată de „adidas” de porc sau o bucată de cap (calculator) la preț de mușchiulet sau cumpărai zahăr diluat cu griș sau se apela la „fentarea” calității produselor. Putem adăuga injectarea produselor din carne (în scopul măririi greutății la cântar), sau diluarea cantității de alcool la băuturi. Cum puteți clasifica dublarea prețului la motorină și benzină sau la gaz și curent? Atunci era scumpire…
Aceasta este fața hâdă a inflației, și ea apare atunci când guvernele eșuează. Lupta ANPC cu „shrinkflația” este doar un teatru penibil destinat eșecului care este menit să cosmetizeze o realitate dură. Este doar începutul.
Articol scris de ALEXANDRU BĂLGRADEAN
The post Shrinkflația lovește România via Gara ANPC appeared first on Cotidianul RO.
