Tocătoarele de plastic, un pericol pentru sănătate. De ce trebuie evitată folosirea acestora la pregătirea bucatelor

Tocătoarele de plastic, un pericol pentru sănătate. De ce trebuie evitată folosirea acestora la pregătirea bucatelor

Potrivit unui studiu recent, fundurile de tocat din plastic, utilizate în mod obișnuit de foarte multă lume, pot reprezenta un pericol major pentru sănătate. Un studiu publicat anul trecut în revista Environmental Science & Technology, arată că plăcile pot duce, de fapt, la prezența unor cantități semnificative de microplastic în alimentele noastre.

Tocătoarele de plastic, pericol pentru sănătate

De la țesutul cardiac uman până la norii de deasupra muntelui Fuji, s-a demonstrat că microplasticele, mici bucăți de plastic cu o lungime de mai puțin de 5 mm, sunt omniprezente în mediile moderne. Abia vizibile cu ochiul liber, microplasticele au fost găsite, de asemenea, în alimente provenite din diverse surse, inclusiv, potrivit unor persoane de pe rețelele de socializare, în plăcile de tăiat din plastic pe care mulți oameni le folosesc în bucătării.

Afirmația subiacentă conform căreia s-a demonstrat că plăcile de tăiat din plastic aruncă microplastice în alimente este adevărată, pe baza constatărilor publicate în urma unui studiu la scară mică în revista științifică a Societății Americane de Chimie (ACS), Environmental Science & Technology, la 23 mai 2023.

În mod obișnuit, plăcile de tăiat sunt fabricate din cauciuc, bambus, lemn sau plastic. Atunci când alimentele sunt tocate, tăiate sau feliate cu cuțitele în timp ce se află pe aceste scânduri, s-a demonstrat că mici bucăți de material se desprind. Piese mici de plastic, în special, sunt eliberate în unele produse alimentare pregătite pe tăblițele de tăiat.

Studiul ACS a fost conceput pentru a determina modul în care materialul tăbliței și stilul de tăiere, atât cu cât și fără prezența legumelor, au influențat cantitatea de microplastic eliberată. În primul rând, cinci persoane au tocat pe trei planșe de tăiere diferite din polietilenă, fără legume, pentru a măsura cantitatea de microplastice eliberate.

Apoi, aceleași persoane au tocat pe scânduri din polietilenă, polipropilenă și lemn pentru a compara eliberarea de microplastice pe toate cele trei. În cele din urmă, morcovii au fost tăiați pe o planșetă din polietilenă pentru a vedea cum se compară eliberarea de legume în cazul în care se folosește o legumă în loc să nu se folosească.

Cercetătorii au descoperit că plăcile de tăiat din plastic au fost o “sursă substanțială de microplastice în hrana umană”, influențată atât de stilul de tăiere al unei persoane, cât și de materialul plăcii de tăiat.

În timp ce propilena s-a dovedit a vărsa mai mult decât polietilena, autorii studiului au calculat între 14 și 17 milioane de microplastice din polietilenă și 79 de milioane de microplastice din polipropilenă de pe plăcile respective în fiecare an. Cu toate acestea, aceste cifre pot fluctua în funcție de modul în care o persoană taie, de forța necesară pentru a tăia anumite alimente și de uzura unei anumite planșe, printre alți factori.

“Concluzia noastră este că instinctele umane vor determina forța necesară în funcție de duritatea alimentelor care sunt tăiate. De exemplu, un restaurant care taie fripturi (de exemplu, de pui și de vită) pe scânduri de plastic înainte de a le servi poate observa un număr diferit de microplastice în fripturile finale”, au scris autorii studiului.

Mai multe studii colaborează aceste concluzii

Studiul se adaugă la un număr tot mai mare de cercetări menite să înțeleagă modul în care microplasticele intră în lanțul alimentar. Un studiu, de exemplu, a constatat că un singur om ingeră între 39.000 și 52.000 de microplastice în fiecare an prin intermediul alimentelor. Un alt studiu a constatat că oamenii consumă aproximativ 1 530 de microplastice prin intermediul alimentelor și alte 587 prin intermediul apei potabile.

Și nu doar din plăcile de tăiat provin microplasticele. În 2021, cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie Dalian din China au stabilit că ambalajele din plastic pot contamina fructele și legumele. S-a demonstrat că microundele și încălzirea produselor din plastic eliberează, de asemenea, microplastice în alimente.

Studiul ACS a constatat că materialele plastice desprinse nu au fost toxice pentru celulele de șoareci testate în laborator timp de 72 de ore, dar efectele pe termen lung ale ingerării de microplastice nu sunt bine documentate.

O analiză a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a cercetărilor privind microplasticele, disponibilă la data publicării acestui articol, a constatat că “există în prezent dovezi limitate care să sugereze că microplasticele provoacă efecte negative semnificative asupra sănătății”.

“Există lacune majore în înțelegerea științifică a impactului microplasticelor, iar ponderea dovezilor actuale este redusă pentru a concluziona asupra casualității efectelor adverse. Sunt necesare cercetări suplimentare și mai holistice pentru a obține o evaluare mai precisă a expunerii la microplastice și a impactului lor potențial asupra sănătății umane”, a scris OMS într-un comunicat de presă din iunie 2023.

Microplasticele au fost găsite în sângele și în plămânii oamenilor și nu numai, și nu există nicio metodă științifică dovedită de a scăpa de ele din corpul uman. Deși studiile medicale sunt încă în curs de apariție, știm că aceste toxine nu sunt benefice pentru sănătatea noastră.

Microplasticele au fost legate de afectarea corpului uman ca sursă de substanțe chimice toxice și sunt legate de diverse tipuri de cancer și tulburări. De fapt, un studiu din 2023 sugerează că pacienții la care s-au găsit microplastice în placa lor arterială “au avut un risc mai mare de infarct miocardic compus, accident vascular cerebral sau deces din orice cauză la 34 de luni de urmărire decât cei la care nu au fost detectate MNP [microplastice și nanoplastice]”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *