Vecina lucrătorilor migranți din Nuenen încă se plânge de ceea ce numește „o pacoste”, dar a aflat că de acum înainte, nu 24, ci 30 de români au voie să locuiască într-o fostă clădire de birouri din oraș. O supărare în plus, mai ales că se plânge de neplăceri cauzate de locatarii de alături de ani de zile, scrie cotidianul Eindhovens Dagblad.
Marți seara nu a fost prima dată când Petra Merks s-a alăturat comitetului de reclamații din orașul Nuenen. Ea a fost acolo și în septembrie 2021. Apoi a contestat, în zadar, că numărul locuitorilor din clădirea din spatele casei sale s-a mărit de la 6 la 24. Acești muncitori români lucrează în apropiere, pentru procesatorul de carne Esro.
„De atunci a fost zgomot în fiecare zi, nu-mi aud vizitatorii alături de care stau în grădină, miroase mereu a grătar și câinele meu a venit odată cu oase acasă. Pur și simplu nu-mi mai face plăcere să trăiesc acolo”, spune bătrâna în vârstă de 85 de ani. „Și acum mai vin încă șase persoane. Unde se termină asta?”
„Ați raportat această pacoste?”, e întrebată femeia. Da, răspunde ea. De mai multe ori la primărie și la poliție: „Acum trei săptămâni. Am sunat la poliție de vreo patru sau cinci ori”.
Un oficial municipal spune însă că „nu am primit niciodată un raport de la doamnă și am întrebat poliția, dar nici ei nu știau nimic despre asta”.
„Treizeci de oameni în nouăsprezece camere este posibil, cu decență, dar nu vrem asta”, spune Harold Verdonschot, managerul clădirii în care stau lucrători migranți români.
El e persoana căreia Petra Merks i-a reclamat situația: „L-am sunat de sute de ori”. „Îți pot arăta telefonul meu, primesc un apel cel mult o dată pe lună”, spune bărbatul, care recunoaște că românii erau gălăgioși, dar le-a confiscat aparatul radio și linitea a revenit.
Un vecin al Petrei Merks a găsit și el pe acoperișul lui un român care își pierduse papagalul. „Povestea cu papagalul este adevărată”, spune Verdonschot. „Dar altfel, nu recunosc ce se reclamă aici”. De altfel, în trecut, agenți de securitate au efectuat trei săptămâni de supraveghere, din dispoziția municipalității, și au înregistrat zero incidente.
Totuși, președintele comisiei de reclamații dorește să fie sigur că neplăcerea, în măsura în care există, nu va deveni mai mare în viitor. El întreabă municipalitatea dacă poate include reglementări suplimentare în autorizația dată proprietarului clădirii. Chiar și administratorul e de acord cu astfel de reglementări.
În cele din urmă, la întrebarea dacă Esro va plasa în curând peste 30 de angajați în clădirea de birouri, Verdpnschot răspune hotărât: „Nu”.
