Vom avea, probabil, cel mai puțin interesante runde electorale din ultimii 35 de ani. Nimic nu poate zdruncina frăția non-ideologică PSD-PNL. Comasarea este o decizie tactică, realistă, una ce nu are nimic de-a face cu ceea ce-și doresc românii.
Mai sunt mai puțin de trei luni până la data alegerilor locale și europarlamentare. Pe 9 iunie românii își vor alege reprezentanții locali și cei care vor merge în parlamentul european de la Bruxelles.
Sunt două elemente importante ce trebuie menționate în contextul primului scrutin electoral organizat anul acesta în România:
1. comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare;2. Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) vor avea liste comune pentru alegerile europarlamentare.
În acest mecanism de joc strategic va avea sens ceea ce s-a spus/scris despre partidocrație, adică despre acea formă de guvernare în care partidele (în cazul de față PSD și PNL) dețin un monopol de nezdruncinat „al personalului, resurselor și politicilor guvernamentale”. Cele două partide nu se mulțumesc să exploateze temporar regimul politic românesc, mai degrabă, după cum arăta cândva Daniel Barbu, acestea ajung să se confunde „cu însuşi regimul, se dizolvă în toate structurile şi entităţile publice” – vezi capitolul lui Daniel Barbu, „Partidocrația: de la Partid la partide”. În Republica absentă. București: Nemira, 1999, p. 172.
Va fi o coaliție stat, totul va fi filtrat în sensul intereselor celor două partide mari. Cu desăvârșire în numele stabilității și al continuității politice! Politica ideologică a dispărut. Stânga și dreapta sunt niște concepte vetuste. De altfel, la recomandările FMI, probabil că după anul electoral 2024 se va intra în logica austerității economice. Austeritate ce este deja îmbrățișată de ambele partide.
Vicepreședintele PSD-ului, Mihai Tudose, a spus că aceste decizii nu reprezintă nimic altceva decât voința poporului: „Mai mult de 60% dintre români doresc comasarea și o majoritate chiar mai mare dorește o continuitate a guvernării și o coerență a guvernării”, a ținut să precizeze Mihai Tudose.
Au fost puse pe tapet (1) contextul regional complicat și, desigur, (2) pericolul extremismului. Totdeauna o decizie politică trebuie să fie bazată pe niște argumente cât de cât credibile. În campaniile electorale precedente, europarlamentarele din 2019, parlamentarele din 2020, liberalii, în răspăr cu social-democrații de atunci, au avut o temă predilectă de campanie – corupția. Acum e liniște și pace. Discursul anticorupție a luat o pauză, iar temele zilei sunt, ca mai peste tot în Europa, ascensiunea populism-extremismului și contextul geopolitic complicat. Din acest punct va porni orice campanie de la noi în anul electoral 2024: stabilitate regională și moderație politică locală.
În acest siaj, vom avea probabil cele mai plate alegeri din ultimii 35 de ani. Nimic nu poate zdruncina frăția non-ideologică PSD-PNL. Este o decizie tactică, realistă, una ce nu are nimic de-a face cu ceea ce-și doresc românii, așa cum declara Tudose. Ar fi culmea să fie altcumva.
Alegerile locale sunt foarte importante. De aceea se comasează cu europarlamentarele. Nu pentru a economisi bani publici, ci doar pentru efectul electoral – conservarea a ceea ce PSD și PNL au deja, adică o majoritate lejeră.
La alegerile locale din 2020, din cele 3.186 de localități, social-democrații și liberalii aveau împreună 2.598 de primari (1.363 pentru PSD și 1.235 pentru PNL), adică un procent de 81,54%. De aici pleacă orice calcul electoral. Iată mai jos și procentele cumulate ale PSD și PNL la nivel județean – consilii locale și primari (hărțile 1 și 2). Cu excepția a opt județe, la votul pentru consiliile locale, și șapte la cel pentru alegerea primarilor, procentele cumulate ale celor două partide trec de 50%.
Alegerile locale din 2020: procentul cumulat al PSD și PNL la votul pentru consiliul local
Alegerile locale din 2020: procentul cumulat al PSD și PNL la votul pentru alegerea primarilor
În tabelul de mai jos sunt listate procentele PSD și PNL la alegerile locale din 2020:
Votul național: PSD și PNL la alegerile locale din 2020
PSD %PNL %Total PSD + PNL %Primar30,3434,5864,88Consiliul local28,4032,8861,28Consiliul județean29,1030,7659,86Președintele consiliului județean29,4131,0760,48
So, care-i problema? Dacă comasezi alegerile localele cu europarlamentarele, vei avea garanția că primarii și consilierii locali, județeni etc. se vor mobiliza și vor trage la căruța partidului/partidelor/alianței. Așa că se vor împușca doi iepuri dintr-o dată:
Va fi o participare electorală respectabilă și pentru alegerile europarlamentare, unele caracterizate prin slaba prezență la vot, nu doar la noi, ci peste tot în țările Uniunii Europene.
Dominanți în parlamentul de la Bruxelles vor fi social-democrații și liberalii, eventual cu procente cât mai mari și mandate cât mai multe.
Organizațiile locale vor trage din greu să merite respectul de la centru, de la județ sau capitală. Fiecare politician din cea mai neînsemnată localitate va arăta că merită luat în seamă, recompensat cu fonduri de la județ, atâta vreme cât efortul lui din teritoriu poate fi contabilizat electoral. Iată de ce acest set de alegeri din iunie se arată a fi mai previzibil decât își pot imagina cei mai idealiști dintre români. Mașinăriile de partid contra nemulțumiților din opoziție, AUR și Dreapta Unită. Poate interveni vreo surpriză? Greu de crezut. Probabil că cei mai mulți așteaptă cu sufletul la gură să vadă procentul/procentele AUR.
Și iarăși revenim la conceptul de partidocrație – particracy în engleză. „Partidocrația este o formă de guvernare în care un partid (două partide în cazul românesc) deține monopolul asupra procesului guvernamental”, această organizare politică fiind puternic asociată cu o formă de tip spoil system = un sistem patronaj ca practică a unor partide politice care, după ce au câștigat alegerile, oferă ca recompensă slujbe guvernamentale susținătorilor, prietenilor și rudelor. Este pe scurt o formă de nepotism ce-i premiază pe cei care au lucrat asiduu pentru victoria partidului/coaliției.
Max Weber a clasificat formațiunile politice în unele care
reprezintă interese de clasă;
au o anumită viziune despre societate;
exploatează resursele publice – Patronage-Partei.
În logica coaliției PSD-PNL, ghici ciupercă, ghici, care denominație se potrivește mai bine în situația de față?
