Polonia votează duminică într-un scrutin parlamentar crucial pentru direcția spre care se va îndrepta țara, iar sondajele sugerează că lupta dintre principalele forțe politice este strânsă, cu un avantaj pentru conservatorii aflați la guvernare, scriu Politico și The Guardian.
Partidul Lege și Justiție (PiS), condus de veteranul Jaroslaw Kaczynski, încearcă să obțină un al treilea mandat consecutiv la guvernarea Poloniei, principalul adversar fiind coaliția liberală condusă de fostul prim-ministru și președinte al Consiliului European, Donald Tusk.
Într-o campanie tensionată și în mare parte negativă, PiS a atacat Germania, Bruxelles-ul, ba chiar și Ucraina și a afirmat că politicienii din opoziție sunt trădători de țară. De partea cealaltă, Tusk a declarat că votul de duminică este ultima șansă de a salva democrația în Polonia, după opt ani în care PiS a redus libertățile democratice.
PiS și-a construit campania promițând stabilitate, protecționism economic, beneficii pentru populație – pe care mulți le apreciază, după opt ani de guvernare – și securitate în contextul războiului de la graniță, cu un mesaj puternic de respingere a migrației.
Discursurile sale de campanie au fost subminate de două evenimente majore.
Mai întâi, guvernul s-a trezit în mijlocul unui scandal de corupție, funcționarii săi fiind acuzați că au eliberat zeci de mii de vize contra mitei. Apoi, zilele trecute, doi dintre cei mai importanți comandanți militari ai țării și-au anunțat demisia, aparent iritați de politizarea armatei de către guvern.
Tusk a promis să restabilească relațiile cu Bruxellesul, care au fost deteriorate în urma derapajelor democratice ale guvernului conservator și care costă financiar Varșovia. Opoziția a mai promis să crească salariile profesorilor, să relaxeze legile stricte împotriva avortului și să îmbunătățească drepturile persoanelor LGBTQ+.
Parte a presei și a observatorilor au subliniat că alegerile de duminică sunt cele mai importante de la căderea comunismului în Polonia.
„Întotdeauna există tendința de a spune că un scrutin este cel mai important din 1989 (și până acum), dar de data aceasta există un argument ceva mai puternic pentru a susține acest lucru. Nivelul de polarizare este o dovadă în acest sens”, a declarat pentru Politico Aleks Szczerbiak, profesor de politică la Universitatea Sussex din Marea Britanie.
Ce spun sondajele de opinie
Sondajele de opinie arată că PiS se situează undeva între 31% și 36% în sondaje, în vreme ce Coaliția Civică a lui Tusk se află la câteva puncte procentuale în urmă – în jur de cinci.
Rezultatul final va depinde probabil de performanța mai multor partide mai mici, iar alegerile ar putea fi urmate de o perioadă de negocieri tensionate pentru formarea unei coaliții sau chiar de un impas politic, fără ca niciuna dintre părți să poată forma o coaliție viabilă.
Tusk speră că va avea mandatele necesare pentru a forma un guvern împreună cu alte două forțe de opoziție, coaliția de centru-dreapta A Treia Cale și Noua Stângă, care sunt creditate fiecare cu câte 10%.
Între timp, PiS ar putea fi nevoit să se bazeze pe atragerea unor elemente ale Confederației, o colecție de naționaliști de extremă dreapta, libertarieni și monarhiști, care adună și ei, în sondaje, aproximativ 9-10% – în scădere ușoară față de acum câteva luni.
„Există multă incertitudine și variație în sondaje. Dacă sondajele recente sunt mai mult sau mai puțin corecte, se pare că nu vom avea un câștigător clar”, a explicat pentru The Guardian Ben Stanley, sociolog și politolog la Universitatea SWPS din Varșovia.
Alegătorii nehotărâți – aproximativ 4,4 milioane – s-ar putea dovedi cruciali. Dintre polonezii care spun că vor merge cu siguranță la urne, dar nu știu încă pentru cine vor vota, cei mai mulți se declară în favoarea opoziției democratice. Grupul de alegători indeciși este, de asemenea, foarte mare în mediul rural, ceea ce înseamnă că electoratul rural tradițional al PiS s-ar putea prăbuși, scrie Politico.
Dacă alegătorii indeciși se vor prezenta în număr mare la vot, ar crește șansele ca Coaliția Civică să poată forma o coaliție democratică cu Stânga și A Treia Cale (care, fiind o alianță, are nevoie de un scor de 8% pentru a intra în parlament).
În schimb, dacă alegătorii nehotărâți rămân acasă, PiS ar putea câștiga o cotă mai mare de locuri și ar putea rămâne la putere cu un singur partener de coaliție – Confederația.
Promisiuni, acuzații, tensiuni
În încercarea de a-și aduce la vot alegătorii și de a eluda reglementările privind cheltuielile de campanie, guvernul a organizat un referendum care să coincidă cu scrutinul, adresând alegătorilor o serie de întrebări sugestive despre subiecte precum migrația și creșterea vârstei de pensionare.
De asemenea, a oferit o serie de premii în bani pentru diverse cauze, pentru a recompensa prezența ridicată la vot în orașele și satele mici, unde sprijinul PiS este în mod tradițional mai mare.
Președintele țării Andrzej Duda, aliniat PiS, a făcut apel la polonezi să voteze la referendum, într-un discurs la televiziunea publică.
„Vă încurajez cu tărie să vă exprimați părerea cu privire la chestiuni extrem de importante privind securitatea noastră, politica economică și socială. Polonezii sunt cei care ar trebui să decidă asupra celor mai importante probleme care privesc patria noastră”, a declarat Duda.
PiS l-a portretizat pe Tusk ca fiind un politician lipsit de patriotism și o marionetă pentru interese străine – cele germane în special. Guvernul PiS a persistat în a provoca tensiuni mărunte cu Berlinul, în principal pentru a atrage baza sa naţionalistă.
Președintele partidului, Jaroslaw Kaczynski, l-a descris pe Tusk ca fiind „personificarea răului”.
Scrutinul, urmărit cu atenție în Europa și nu numai
Aliaţii occidentali urmăresc îndeaproape scrutinul, deoarece orice paralizie politică după vot – posibilă dacă nu apare o majoritate clară – ar putea ridica îngrijorări cu privire la continuarea rolului major al Poloniei în sprijinirea vecinului său estic, Ucraina, în războiul cu Rusia, scrie News.ro.
Un moment de ruptură a apărut în relația dintre Kiev și Varșovia, un aliat de nădejde, până în acest moment, care a preluat peste un milion de migranți ucraineni și a oferit direct un ajutor militar consistent.
Decizia Poloniei de a bloca importurile de cereale ucrainene pentru a-și proteja fermierii a înfuriat Kievul, iar într-o dispută diplomatică furioasă care a urmat, Varșovia a amenințat, de asemenea, că va restricționa livrările de arme.
Liderii polonezi au temperat discursul ulterior, iar Kievul a anunțat că este aproape de a ajunge la un acord cu Polonia pentru tranzitul de cereale.
Retorica guvernului de la Varșovia, scrie publicația Kyiv Post, se adresa în primul rând electoratului naționalist, în contextul alegerilor parlamentare tensionate, dar ea a reflectat în același timp o oboseală a polonezilor față de război.
Un sondaj recent realizat de Fundația IBRiS a arătat că aproximativ 40% dintre polonezi se opun prelungirii unei prevederi guvernamentale care permite accesul ucrainenilor pe piața muncii, în domeniul sănătății, al educației și al prestațiilor sociale.
Bruxelles-ul şi alte capitale ale UE privesc, de asemenea, cu interes: asemenea Ungariei, Polonia este angajată într-o dispută prelungită şi din ce în ce mai tensionată cu blocul comunitar pe tema statului de drept, iar o schimbare de guvern ar anunţa relaţii mai armonioase.
Una dintre cele mai urgente sarcini ale noului guvern va fi să convingă Bruxelles-ul că situaţia democratică s-a îmbunătăţit suficient de mult – după recentele modificări propuse la sistemul judiciar – pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare şi de coeziune post-Covid.
Acuzații privind controlul presei publice
Televiziunea publică, controlată ferm de PiS, a avut în mare parte o acoperire favorabilă guvernării, dar a fost obligată prin lege să ofere politicienilor din opoziție un rar acces la emisie. Opoziția și organizațiile de monitorizare a presei au acuzat însă guvernul că a folosit postul public în campanie.
Telewizja Polska (TVP), au spus criticii, s-a transformat în brațul de propagandă al partidului de guvernământ, fără niciun efort de a oferi o acoperire echilibrată.
„TVP nu-și îndeplinește datoria fundamentală a oricărui radiodifuzor public de a oferi o acoperire politică corectă și echilibrată între și în timpul alegerilor”, a declarat într-un comunicat Media Freedom Rapid Response, un grup care reunește organizații europene pentru libertatea presei.
TVP controlează aproximativ o treime din piața poloneză de radiodifuziune și este dominant în special în orașele mici și în zonele rurale, care sunt esențiale pentru norocul electoral al PiS, scrie Politico.
Cel mai mare ziar liberal din Polonia, Gazeta Wyborcza, a făcut apel la electorat să voteze pentru demiterea PiS, într-un editorial publicat vineri. Ziarul, care a criticat în mod frecvent partidul aflat la guvernare, a declarat că votul este la fel de important, dacă nu chiar mai important decât alegerile din 1989, care au dus la sfârșitul comunismului în Polonia.
„O altă Polonie este la îndemână. O Polonie veselă, prietenoasă, cordială și deschisă, în care autoritățile nu se separă de cetățeni cu cordoane de poliție și nu răspândesc ura”, a spus ziarul.
