Condițiile pentru un scrutin liber sunt „practic absente în Belarus”, au avertizat organizațiile civile, înaintea votului ce nu are decât rolul de a cimenta puterea dictatorului care conduce țara de aproape 30 de ani, scriu Associated Press, Deutsche Welle și Politico.
Alegătorii din Belarus merg azi la urne pentru a vota în cadrul alegerilor parlamentare fără a avea cu adevărat o alegere de făcut: pe buletinul de vot se află doar patru partide care susțin ferm regimul dictatorului Alexandr Lukașenko.
Belaia Rus, Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat din Belarus și Partidul Republican al Muncii și Justiției sunt grupările care mimează exercițiul democratic, după ce Lukașenko a interzis sau a dizolvat toate celelalte partide, ca reacție la protestele de amploare ce au urmat alegerilor prezidențiale din 2020.
Candidații care se află pe buletinul de vot duminică nu au participat la nicio dezbatere, citind în schimb programele lor identice la televiziunea de stat. „Dacă cineva consideră că alegerile noastre sunt plictisitoare, există circ, teatru, săli de concert”, a declarat Igor Karpenko, șeful Comisiei Electorale Centrale din Belarus, în timpul unei emisiuni, potrivit Politico.
Centrul pentru drepturile omului Viasna, cu sediul în capitala Minsk, și Comitetul Helsinki din Belarus au subliniat că, în prezent, condițiile pentru alegeri libere sunt „practic absente în Belarus”.
La începutul acestei săptămâni, Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a denunțat, într-o declarație, „încălcarea continuă și fără sens a drepturilor omului și nivelul fără precedent de represiune” de dinaintea scrutinului, promițând că cei responsabili vor fi trași la răspundere.
Criticii regimului au rezumat situația, într-un mod realist.
„Nu este deosebit de important cum vor vota oamenii sau dacă vor vota. Este suficient ca unii oameni să vină la secțiile de votare”, a declarat Pavel Sapelka, un activist belarus în exil, care lucrează la campania „Apărătorii drepturilor omului pentru alegeri libere”.
Scrutinul de azi este primul de la controversatele alegeri prezidențiale din 2020, considerate fraudate, care au declanșat proteste în masă și au zguduit puterea lui Lukașenko.
De atunci, regimul de la Minsk, care se bazează pe subvențiile Moscovei, a permis trupelor ruse să folosească teritoriul belarus pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei.
Alegerile, monitorizate de prieteni
La scrutin nu vor exista observatori independenți din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care să monitorizeze alegerile.
Luna trecută, Matteo Mecacci, directorul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, a avertizat că lipsa observatorilor imparțiali „va împiedica cetățenii și instituțiile țării să beneficieze de o evaluare imparțială, transparentă și cuprinzătoare”.
„Acest lucru este contrar angajamentelor asumate de Belarus și contravine atât literei, cât și spiritului de colaborare pe care se bazează OSCE”, a subliniat el, potrivit Deutsche Welle.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, alegerile vor fi totuși monitorizate. În acest sens, Minskul a invitat reprezentanți ai comisiilor electorale din alte state CSI post-sovietice și delegați ai Asociației Organismelor Electorale Mondiale.
Adunarea Parlamentară a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă va trimite, de asemenea, o misiune. Formată în 2002, organizația este o alianță militară condusă de Rusia, care cuprinde mai mulți alți foști membri ai Uniunii Sovietice.
Joi, potrivit Agenției Telegrafice din Belarus, Comisia Electorală Centrală a anunțat că a acreditat, de asemenea, 23 de reprezentanți ai UE pentru alegeri. Nu au fost date nume sau organizații, dar se pare că printre aceștia se numără persoane din Germania, Lituania, Polonia și alte state.
Activiștii pentru drepturile omului au decis să nu monitorizeze alegerile din acest an, din motive de securitate, dar va exista o tentativă de monitorizare paralelă. O comisie de experți va aduna informații din surse deschise și, astfel, va fi posibil să se raporteze încălcări ale alegerilor în mod anonim.
Opoziția face apel la boicot
Este puțin probabil ca alegerile parlamentare să declanșeze vreo revoltă masvă în țară. Cu ajutorul aliatului său de la Moscova, Vladimir Putin, Lukașenko a forțat în exil, a întemnițat sau a ucis marea majoritate a opoziției belaruse.
La sfârșitul anului 2020, organizațiile pentru drepturile omului au înregistrat 650 de cazuri de persecuție politică. Numărul a crescut la 1.380 în 2021 și la 3.800 în 2022. Până la sfârșitul anului 2023, numărul a ajuns la 5.200 de cazuri.
Lidera opoziției belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia, considerată în general câștigătoarea legitimă din 2020, a spus că votul de duminică este o înșelătorie și i-a îndemnat pe susținătorii săi să îl boicoteze.
Dar chiar și acest mic act de sfidare ar putea atrage riscuri.
„Circulă informații potrivit cărora vor fi întocmite liste cu cei care nu au participat la vot”, a declarat Uladzimir Astapenka, șeful Misiunii Belarusului Democratic la Bruxelles și un aliat apropiat al lui Tihanovskaia. „Oamenii riscă să își piardă locurile de muncă”, a spus el.
Centrul pentru drepturile omului Viasna a declarat de altfel că studenții, soldații, profesorii și alți funcționari publici au fost forțați să participe la votul anticipat, care a început de marți.
„Autoritățile folosesc toate mijloacele disponibile pentru a asigura rezultatul de care au nevoie – de la difuzarea de propagandă televizată până la forțarea alegătorilor să voteze anticipat”, a declarat reprezentantul Viasna, Pavel Sapelka, citat de Associated Press.
„În timpul votului au loc rețineri, arestări și percheziții”, a spus acesta. oricum, pragul de participare pentru validarea scrutinului a fost eliminat, tocmai pentru a preîntâmpina un eventual boicot.
Mișcarea de opoziție a lui Tihanovskaia organizează propriile alegeri alternative în luna mai, în cadrul așa-numitului Consiliu de Coordonare, un organism care își propune să reprezinte poporul belarus.
„Încercăm să creăm o alternativă la autoritățile ilegitime ale lui Lukașenko”, a declarat Astapenka. „Consiliul de Coordonare va fi ales de către belaruși pentru a vorbi în numele belarușilor și pentru a le apăra interesele naționale”, a spus el.
Detaliile exacte ale acestor alegeri alternative sunt încă în discuție, a declarat Astapenka, adăugând că unele partide de opoziție exilate s-au retras din inițiativă de teama unor represalii împotriva rudelor lor rămase în Belarus.
Se retrage Lukașenko?
După vot, Belarus va forma un nou organism de stat – Adunarea Populară a întregului Belarus, cu 1.200 de membri, care va include înalți oficiali, legiuitori locali, membri ai sindicatelor, activiști pro-guvernamentali și alții.
Acesta va avea puteri semnificative, inclusiv autoritatea de a lua în considerare amendamente constituționale și de a numi oficiali electorali și judecători.
În urmă cu câțiva ani, analiștii speculau că Lukașenko ar putea să demisioneze, pentru a conduce noul organism și a continua astfel să controleze țara.
Comentatorii au indicat și spre o posibilă succesoare la președinție, în persoana Nataliei Koceanova, o aliată fidelă a actualului președinte și șefă a camerei superioare a parlamentului.
Consensul este acum că dictatorul și-a schimbat calculele. Puțini observatori se așteaptă ca el să demisioneze după ce actualul său mandat se va încheia, anul viitor.
