Alegeri Slovacia: luptă strânsă între fostul premier populist cu discurs prorus și un outsider liberal. Ce înseamnă asta pentru UE și Ucraina

Partidul fostului prim-ministru Robert Fico și cel al tânărului politician Michal Šimečka se aflau aproape la egalitate în sondaje, înaintea alegerilor parlamentare anticipate de sâmbătă din Slovacia. Forma guvernului este în acest moment imposibil de anticipat, mai ales că multe depind de scorurile obținute de grupările mai mici și de inevitabilul joc al coalițiilor, scriu Financial Times, Washington Post și publicația locală Aktuality.sk.

Slovacii votează sâmbătă într-un scrutin parlamentar anticipat, după o campanie electorală tensionată, cu scandaluri, contre directe între politicieni și multe dezinformări, având de ales între un fost premier populist, cu discurs antiucrainean și antioccidental, și un outsider liberal care se bucură de o creștere a sprijinului pe ultima sută de metri.

Cele două principale partide, Smer, condus de Robert Fico, de centru-stânga, și Slovacia Progresistă, liberal, condus de Michal Šimečka, se află umăr la umăr în sondajele de opinie, aproape de 20%, cu un mic avans inițial pentru cel dintâi care pare să se fi topit între timp, după cum arată publicația locală Aktuality.sk, care oferă informații în timp real despre alegerile din Slovacia.

Urnele se închid la ora locală 22.00 (23.00, ora României), moment în care vor fi publicate și exit-poll-urile, urmând ca rezultatele oficiale să fie clare spre dimineață.

Fostul prim-ministru Fico, care dorește să pună capăt sprijinului militar al țării sale pentru Kiev, speră să profite de paralizia politică pentru a reuși o uimitoare revenire pe scena politică. Victoria sa ar putea fi văzută ca o dovadă suplimentară a fisurilor din alianța occidentală pro-ucraineană.

Însă dorința alegătorilor de a avea un guvern puternic și stabil, chiar cea care îl propulsează pe Fico în fruntea sondajelor, îl ajută și pe principalul său rival, Michal Šimečka, al cărui partid nu a reușit să intre în parlament la ultimele alegeri.

Rezultatul alegerilor și mai ales forma viitorului guvern sunt imposibil de prevăzut în acest moment, având în vedere că niciun partid nu obține mai mult de o cincime din voturi.

Multe vor depinde de ce scor vor obține partidele mai mici, de care dintre aceste partide va trece pragul pentru a intra în parlament și de cum vor avea loc discuțiile pentru formarea unei inevitabile coaliții, a explicat pentru Washington Post Iveta Radicova, care a ocupat funcția de prim-ministră în perioada 2010-2012. „Totul este foarte fracturat”, a subliniat ea.

Cine este Robert Fico

Cea mai urmărită figură a alegerilor este Fico, omul care a fost forțat să plece din funcție în urmă cu cinci ani, pe fondul indignării publice provocate de asasinarea tânărului reporter de investigații Jan Kuciak și a logodnicei sale. Kuciak investiga legăturile dintre oamenii din partidul lui Fico și mafia italiană, printre altele.

Fico se află pe un val care i-a impulsionat pe populiștii din întreaga Europă – din Germania și Austria până în Finlanda – care au profitat de scepticismul tot mai mare față de război și de temerile legate de creșterea costurilor de trai.

El a beneficiat, de asemenea, de neîncrederea profundă și de nemulțumirea față de guvernul anterior al lui Eduard Heger, a cărui coaliție a fost afectată de lupte interne și a fost înlăturată de la putere în urma unui vot de neîncredere, în decembrie. În Slovacia, încrederea publică în guvern este de doar 18%, potrivit unui sondaj realizat de grupul de reflecție Globsec.

Mai mult, Fico a reușit să semene cu succes îndoieli cu privire la validitatea anchetelor de corupție privind activitățile sale, prezentând aceste demersuri ca pe un efort de a elimina opoziția politică, scrie Washington Post.

Când vine vorba de războiul din Ucraina, Fico a exploatat fisurile din societatea slovacă care există încă de la căderea Cortinei de Fier, a spus Iveta Radicova. Politicianul a preluat multe puncte din discursul lui Putin, aruncând vina pentru război pe „fasciștii ucraineni”, în vreme ce oamenii din partidul său au spus populației fraze de genul „războiul și fascismul au venit întotdeauna dinspre Vest, iar libertatea și pacea – dinspre Est”.

Vorbind despre polzarizarea din societatea slovacă pe tema Rusiei și a Occidentului, Radicova a explicat că aceasta există de mai bine de 30 de ani. „Susținătorii fostului regim sunt orientați spre Moscova, critică Kievul și Ucraina, critică UE, văd mai multe legături cu identitatea rusă”, a explicat ea.

Partidul lui Fico are și o șansă aparent mai mare de a forma un guvern – cel puțin potrivit scorurilor din sondajele de opinie.

O variantă posibilă pentru un astfel de executiv ar presupune o alianță între Smer, Hlas – partidul de stânga al fostului premier Peter Pellegrini, care s-a desprins din Smer, și care depășește 10%, și Republika, partidul extremist creditat cu aproximativ 7% în sondaje, scrie Euractiv.

Cine este Michal Šimečka

Šimečka, educat la Oxford, fost jurnalist, inclusiv pentru scurt timp pentru Financial Times, și în prezent membru al Parlamentului European, a lăsat Bruxelles-ul pentru a veni la Bratislava.

El s-a angajat să îmbunătățească sistemele de sănătate și de educație din Slovacia, să stopeze exodul creierelor, care a afectat economia, și să accelereze tranziția ecologică.

O problemă a lui tânărului politician este că nu a avut o prezență politică importantă – vicepreședinția Parlamentului European neînsemnând prea mult pentru slovaci.

Un alt punct slab este faptul că partidul său este considerat un club liberal din Bratislava, cu o influență redusă în afara capitalei. Slovacia suferă de inegalități regionale profunde, iar Bratislava, care se află în plină expansiune, este la o lume distanță de orașele sumbre și de satele prăfuite din centrul și estul țării, scrie publicația online „bne IntelliNews”.

Programul său economic liberal nu este foarte atrăgător pentru alegătorii mai săraci, iar includerea unor promisiuni precum parteneriatele între persoane de același sex nu sunt bine văzute de alegătorii mai conservatori și de potențialii parteneri mai mici de coaliție din zona dreptei.

Šimečka a avertizat că, în cazul în care ar ajunge la putere, Fico s-ar alia cu liderul Ungariei, Viktor Orbán, pentru a stopa eforturile occidentale de a ajuta Ucraina. „Ați putea avea un alt guvern de tip Orbán în Slovacia, cu tipul său de politică externă, iar acest lucru ar avea ramificații majore”, a declarat el într-un interviu la începutul acestei luni.

El ar putea coopera de asemenea cu partidul Hlas al lui Peter Pellegrini, dar s-ar confrunta totuși cu dificultăți pentru a găsi alte partide mai mici care să i se alăture.

Oricare ar fi partidul care obține cele mai multe voturi sâmbătă, fragmentarea politică din Slovacia înseamnă că alegerile vor fi probabil urmate de negocieri complicate.

Din luna mai, Slovacia este condusă de un guvern tehnocrat, numit de președinta Zuzana Čaputová pentru a ajuta la stabilizarea țării și a pune capăt luptelor interne dintre foștii președinți, care au fost exacerbate de o pandemie Covid-19 gestionată greșit.

Ce ar însemna o guvernare Fico?

Mulți au avertizat că o revenire la putere a lui Robert Fico ar putea rupe o verigă cheie în alianța militară occidentală care sprijină Ucraina.

Fico a promis într-adevăr să oprească livrările de arme către Ucraina, a descris sancțiunile împotriva Moscovei ca fiind „inutile”, promițând să nu le aprobe pe cele care dăunează țării și a declarat că va analiza din nou acordurile de securitate care permit Statelor Unite să opereze baze militare în Slovacia.

„Ceea ce se întâmplă astăzi este un măcel inutil”, a declarat el la un eveniment de campanie în august. „Se golesc depozitele militare pentru a forța țările să cumpere mai multe arme americane”, a spus politicianul.

Poziția lui Fico cu privire la Ucraina ar marca o schimbare majoră pentru Slovacia, care a fost un aliat de frunte al Kievului – printre primii care au promis avioane de luptă și tancuri. Iar unii analiști se așteaptă ca acesta să încerce să stabilească o axă iliberală în cadrul Uniunii Europene în colaborare cu premierul ungar Viktor Orban.

Dar alți observatori l-au descris, de asemenea, pe Fico ca fiind un „pragmatic” care se concentrează mai mult pe problemele interne.

Politologul Juraj Marusiak, citat de Financial Times, a remarcat că Fico a criticat sancțiunile impuse Rusiei după anexarea Crimeei în 2014, dar nu a făcut niciodată nimic pentru a opri aceste sancțiuni cât timp a fost la putere.

Orice încercare a lui Fico de a schimba direcția în politica externă ar putea fi puternic limitată de necesitatea de a se adapta partenerilor de coaliție – spre deosebire de Orbán în Ungaria, al cărui partid se bucură de o majoritate parlamentară.

Politicianul va fi constrâns și de relația cu Bruxelles-ul, de care țara, care se confruntă cu probleme economice, depinde pentru fonduri substanțiale. Iar în ceea ce privește sprijinul militar direct pentru Ucraina, Slovacia a oferit cam tot ce putea oferi, a observat o analiză a Politico.

„Fico va încerca să își arate mușchii, dar nu va fi la fel de liber să decidă lucrurile ca Orbán”, a explicat pentru Financial Times Tomáš Strážay, director al Asociației slovace de politică externă, un think-tank.

De asemenea, Fico este susținut de oameni de afaceri puternici care nu împărtășesc agenda sa privind Ucraina, potrivit lui Milan Nič, senior fellow la Consiliul German pentru Relații Externe.

„Marile afaceri din jurul lui Fico vor să participe la reconstrucția Ucrainei”, a spus el.