Într-o eră dominată de avansul tehnologic și de proliferarea informațiilor false pe rețelele de socializare, Parlamentul României este pe cale să adopte un proiect de lege menit să reglementeze utilizarea tehnologiei deepfake în scopuri malițioase. În practică, s-ar putea să reflecte în manifestări agresive de cenzură și limitarea libertății de exprimare cu consecințe grave pentru români obișnuiți.
Inițiativa legislativă, propusă de PSD vizează interzicerea creării și distribuirii de conținut tip deepfake în mass-media și pe platformele online fără un avertisment explicit care să indice natura fictivă a materialului.
Ce prevede legea deepfake în România
”Imaginile, înregistrările audio și video de tip Deepfake (Fals Sever) pot cauza prejudicii enorme atât în ceea ce privește imaginea, reputația sau demnitatea unei persoane, cât și asupra unor organizații publice, private sau chiar instituții ale statului. Realizarea și distribuirea unor imagini, înregistrări audio sau video de tip Deepfake (Fals Server) pot prejudicia, în funcție de conținutul lor și de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate națională a României, pot să erodeze încrederea în instituții ale statului, pot aduce prejudicii de imagine unei persoane”, arată autorii proiectului.
Conform proiectului de lege, orice conținut deepfake care nu este însoțit de avertismentul „Acest material conține ipostaze imaginare” va fi oprit de la difuzare de către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Mai mult, realizarea și distribuirea conștientă a acestui tip de conținut fără avertismentul necesar vor atrage sancțiuni severe: închisoare de până la 2 ani pentru producători și amenzi de până la 90.000 lei pentru distribuitori.
Proiectul de lege subliniază pericolele reprezentate de tehnologia deepfake, care poate distorsiona realitatea și influența negativ opinia publică prin crearea de imagini, înregistrări audio sau video false, ce par extrem de reale. Astfel de conținuturi pot afecta nu doar imaginea și reputația persoanelor publice, precum Marcel Ciolacu sau Mugur Isărescu, ci și încrederea în instituțiile statului, securitatea națională sau chiar industria de divertisment.
În pofida modificărilor aduse proiectului în Senat, care au eliminat inițial pedeapsa cu închisoarea, Camera Deputaților a reintrodus această sancțiune și a ajustat limitele amenzilor, demonstrând astfel o poziție fermă împotriva abuzurilor generate de tehnologia deepfake.
De ce este o problemă legea deepfake, cum cochetează cu cenzura și limitarea libertății de exprimare
Criticii proiectului argumentează că noile reglementări ar putea limita libertatea de exprimare și ar putea afecta artiștii care utilizează tehnologia deepfake în scopuri creative și nevătămătoare. Însă, susținătorii legii subliniază necesitatea unui cadru legal care să prevină utilizarea rău-intenționată a acestei tehnologii și să protejeze publicul de efectele dăunătoare ale dezinformării.
Opoziția solicită clarificări și posibile revizuiri ale textului legislativ pentru a asigura că dreptul la liberă exprimare nu este încălcat, în timp ce majoritatea parlamentară insistă că proiectul este în concordanță cu regulamentele europene privind utilizarea inteligenței artificiale și protejează interesele cetățenilor.
Adoptarea finală a legii deepfake în Parlamentul României este așteptată cu interes, având potențialul de a stabili un precedent important în lupta împotriva dezinformării și manipulării digitale, echilibrând nevoia de securitate informațională cu respectarea drepturilor fundamentale.
Votul final asupra proiectului ar urma să aibă loc în următorea ședință de vot a deputaților.
