Analistul politic Radu Magdin a opinat marţi că decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a intra în cursa pentru funcţia de secretar general al NATO reprezintă un lucru benefic pentru viitorul politic al acestuia şi pentru România, dar a atras atenţia că această candidatură din punct de vedere al proceselor şi activităţii de lobby interne în organizaţie, vine un pic ca nuca în perete.
„Este foarte bine că preşedintele Iohannis a decis să intre în cursa pentru secretar general NATO. Este un lucru bun atât pentru România, cât şi, categoric, pentru viitorul politic al dumnealui, el transmiţând prin această candidatură un semnal că îşi doreşte fie această poziţie, fie o eventuală altă poziţie de nivel înalt în plan european. Deci este bine pentru dumnealui, pentru România şi, de asemenea, pentru Estul Europei ca reprezentare. Nu întâmplător, preşedintele Iohannis a venit anterior, inclusiv în discursul din plenul Parlamentului European, şi a semnalat faptul că e nevoie de o reprezentare mai puternică pentru Est în ceea ce priveşte masa deciziei paneuropene şi, de ce nu, euroatlantice”, a declarat Magdin pentru Agerpres.
Radu Magdin şi-a exprimat îndoiala că o candidatură atât de avansată cum este acea a olandezului Mark Rutte ar putea fi „deraiată”.
„Ceea ce este mai puţin bine este că în stilul său specific de două mandate, în care ‘România Educată’ a fost implementată cât de cât sub România normală cu întârziere, aşa şi această candidatură la NATO vine, din punct de vedere al proceselor şi activităţii de lobby interne în organizaţie, vine un pic ca nuca în perete. Şi spun asta pentru că, în mod normal, o candidatură serioasă pentru o poziţie serioasă presupune luni de zile de pregătire. Şi deşi, câteodată, dintr-o combinaţie de elemente tactice se pot face foarte multe progrese într-o negociere, este greu de crezut că o candidatură atât de avansată cum este cea a domnului Rutte poate fi în momentul de faţă deraiată. Sigur că deja anumite state est europene şi-au semnalat lipsa de satisfacţie faţă de această candidatură (aceea a lui Mark Rutte), susţinută, în momentul de faţă, comunicaţional, atât de americani, cât şi de către marile ţări din vestul Europei din sfera euroatlantică. În consecinţă, este greu pentru preşedintele Iohannis să capete o tracţiune serioasă la masa negocierilor”, a spus analistul politic.
Radu Magdin consideră că preşedintele este „sabotat” de propria sa lipsă de investiţie în imaginea şi influenţa României în ultimul deceniu.
„Fiind adeptul, inclusiv pe Ucraina, al strategiei ‘tăcem şi facem’, Iohannis nu a ştiut şi nici nu a permis altor palate o comunicare proactivă de pe urma căreia România să capitalizeze mai multe bile albe pentru toate lucrurilor bune pe care le-a făcut în ultimii doi ani. Există în momentul de faţă – apropo de elementul de surprindere naţională în ceea ce priveşte ambiţiile lui Iohannis – o disonanţă între ambiţiile personale şi felul în care dumnealui poate fi profilat de către alte ţări în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea muncii sale acasă”, a explicat el.
Analistul este de părere că Iohannis ţinteşte, de fapt, o funcţie europeană, cum ar fi aceea de preşedinte al Consiliului European.
„Deşi în acest context formal este vorba despre o poziţie euroatlantică, în fapt, dumnealui, după părerea mea, ţinteşte o poziţie europeană şi vrea să folosească, alături de echipa care îl susţine, acest prilej ca, în negocierile din zilele sau săptămânile viitoare, să poată lua o serie de promisiuni care să-i poată fi de folos pentru poziţia de preşedinte al Consiliului European. (…) Există oportunitate pentru Iohannis, dar probabilitatea ca să ajungă secretar general NATO este mică, pentru că este, repet, o campanie dusă pe ultima sută de metri foarte tactic şi nu strategic. Ceea ce consolidează opinia mea că, de fapt, el ţinteşte o poziţie europeană de înalt nivel, şi anume cea de preşedinte al Consiliului European, de altfel poziţia care, raportată la altele, precum cea de ministru de Externe al UE, cea de preşedinte al Comisiei Europene şi cea de preşedinte al Parlamentului European este una cu un consum energetic mai mic”, a arătat Magdin.
Radu Magdin a mai spus că e posibil ca România să fie susţinută în acest demers de Ungaria şi de alte ţări est-europene sau mai degrabă de state din zona baltică, analistul amintind-o în acest sens pe Kaja Kallas, premierul Estoniei, „care s-a profilat de ceva timp ca o personalitate cu ambiţii foarte prezentă în dezbaterea de idei paneuropeană şi euroatlantică”.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO.
The post Analistul Radu Magdin. Iohannis ar ţinti, de fapt, altă funcţie appeared first on Cotidianul RO.
