ANALIZĂ. Cele două Românii: un elev de la țară are șanse de două ori mai mici decât unul de la oraș să ia peste 5 la Evaluarea Națională

Aproape 40% dintre absolvenții de clasa a VIII-a din mediul rural au avut medii sub 5 la Evaluarea Națională de anul acesta, adică aproximativ 26.000 de copii. În timp ce în școlile din orașe aproape jumătate dintre candidați au luat peste 8. Prăpastia dintre cele două medii nu este nouă, o vedem în fiecare an la examenele naționale. Devine însă tot mai adâncă cu fiecare generație, observă specialiștii în educație consultați de Libertatea, din cauza unui „cocktail otrăvitor” de probleme pe care sistemul nu este capabil să le rezolve.

La Evaluarea Națională din acest an au fost prezenți puțin peste 154.000 de copii din totalul celor înscriși, de aproape 162.000. 76% dintre ei au obținut medii peste 5, potrivit datelor de la Ministerul Educației.

Doar 3% dintre mediile de 10 sunt ale copiilor din rural

Numărul mediilor sub 5 a crescut semnificativ față de anul trecut, de la 17,7% la 23,8%.

În același timp s-a dublat numărul notelor de 10, iar mediile peste 8 au crescut și ele cu două procente față de Evaluarea Națională de anul trecut și cu șase procente comparativ cu rezultatele din 2021.

Rezultatele la Evaluarea Națională în ultimii zece ani. Sursa: Ministerul Educației

Explicația ministerului este că subiectele de examen au fost mai grele decât în anii trecuți, iar asta i-a afectat pe elevii de nivel mediu, care au acumulat pe parcurs niște goluri, nu și pe cei care s-au pregătit intens.

Dintre cele peste 400 de medii de 10, doar 12 sunt ale unor elevi din rural, adică 3%. 

Cum arată situația urban-rural

Discrepanțele din note, împreună cu explicația ministerului, se observă cel mai puternic atunci când punem față în față mediile elevilor care învață în orașe cu mediile copiilor de la școlile de la sat.

Peste 64.000 de elevi, adică 40% din totalul copiilor înscriși la Evaluarea Națională, provin din școli din mediul rural. 

<strong>Statisticile ministerului arată că 40% dintre absolvenți de clasa a VIII-a de la sate au obținut la Evaluarea Națională note sub 5. În valoare absolută, vorbim de aproape 26.000 de elevi din rural care nu au reușit să ia o notă peste 5, cam cât populația din Curtea de Argeș.</strong>

Comparativ, în mediul urban, 14% dintre elevi s-au aflat în această situație – peste 13.000 de elevi. De asemenea, doar un sfert dintre candidații din mediul rural au obținut medii peste 8.

Iar dacă ducem mai departe comparația cu urbanul, diferența statistică este la fel de mare și în acest interval de note: aproape jumătate au trecut acest prag.

La limba română, aproape 37% dintre elevii de la sate au luat note sub 5, de aproape trei ori mai mulți decât la oraș. Diferențele sunt ceva mai mici la mediile „de mijloc”, între 5,50 și 7, dar cresc din nou negativ de la nota 7,50 în sus, în sensul că elevii din școlile de la oraș sunt într-un număr mai mare cu aceste medii.

Distribuția notelor la matematică pe mediul de proveniență și sex Sursa: Ministerul Educației

Procentajul și diferențele la matematică sunt aproape identice.

<strong>Trăgând linie, un elev care trăiește în mediul rural este într-un risc de două ori mai mare decât colegul său din oraș să nu treacă de media 5 la Evaluarea Națională.</strong>

În spatele statisticilor stă o realitate care arată de ani întregi că elevii din mediul rural sunt defavorizați în raport cu colegii lor care învață în școlile din orașe. Prăpastia este atât de mare, și nu doar la note, încât specialiștii în educație vorbesc despre două țări diferite.

Inegalitățile sociale din „cocktailul otrăvitor” au dus la aceste diferențe

„Avem urbanul mare, unde lucrurile sunt bune și foarte bune, inclusiv la privat, care a contribuit și el la ridicarea învățământului preuniversitar. Și ruralul, unde sunt aceste rezultate. Unde avem profesori necalificați, dotări și materiale didactice lipsă, motivație lipsă, iar toate astea formează un cocktail otrăvitor, care duce la această discrepanță între medii”, spune profesorul de pedagogie Ovidiu Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București.

Avem copii buni și în rural, afirmă Pânișoară, „inteligența nu este doar în mediul urban”. Însă copiii nu au șanse egale la educație.

„În urban, copiii sunt susținuți de familii, fac meditații – de aici vin notele mari. Asta nu se întâmplă în rural”, explică și Laura Marin, de la Human Catalyst, ONG cu activități în domeniul educației.

Explicația pentru care an de an există această falie ce continuă să se lărgească este, spune Marin, că în mediul rural se tot acumulează vulnerabilitățile deja cunoscute, iar lista începe cu sărăcia – cele mai slabe rezultate la Evaluarea Națională sunt în regiunile cele mai sărace, județele Vaslui, Teleorman, Botoșani, Ialomița, Călărași.

Copii în curtea școlii. Foto: Vlad Chirea

Copiii care s-au pierdut de la o generație la alta

Aproape 1 din 2 copii se află în pragul sărăciei severe, potrivit unui raport al Salvați Copiii, iar rezultatele testărilor PISA din 2018 au arătat că există o legătură strânsă între situația financiară și socială a unei familii și rezultatele academice ale copiilor. Lipsurile de acasă afectează modul în care învață elevii, ceea ce crește, mai departe, riscul de abandon școlar înainte de liceu.

Puțin peste 87.000 de elevi din mediul rural au intrat în clasa zero în 2014, momentul de început al acestei generații care a dat acum Evaluarea Națională.

Dintre ei, au mai ajuns în clasa a VIII-a 73.713, cifră care include și repetenții din anul anterior. Adică peste 15% dintre copii „s-au pierdut” pe parcurs.

Pandemia de COVID-19 și școala online au creat niște goluri în parcursul academic al elevilor din mediul rural, iar asta s-a văzut și în rezultatele din anii trecuți: 30% au avut media sub 5 în 2022, 37% în 2021 și 38% în 2020.

Tratăm forma problemei, în loc de fondul ei

Gabi Bartic, fondatoarea platformei de testări standardizate Brio, crede că una dintre problemele sistemului de învățământ din mediul rural este direcția către care merg investițiile. Acestea se concentrează prea mult pe dotările școlilor, „în ziduri și obiecte”, și prea puțin pe fondul problemei, adică ceea ce îi face sau nu pe elevi să meargă la ore.

Ea dă exemplu proiectele depuse în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care sunt, în majoritate, despre infrastructură. Or, spune Bartic citându-l pe Ferdinand I, „nu zidurile fac o școală, ci spiritul din ea”.

„Dacă nu investim în acest spirit care să-i aducă pe ei la școală sau în lucruri efectiv pentru ei, masă caldă, burse – fiindcă de cele mai multe ori, acei copii sunt foarte săraci și nu au cu ce se îmbrăca, nu au cu ce se încălța… Faptul că eu îi pun un calculator în față e ca și cum i-aș pune copilului meu un simulator de laser de la Măgurele: n-o să știe și nici nu-i trebuie”, explică Bartic.

Ar trebui găsite mecanisme prin care să-i aducem pe copii la școală, prin care părintele să fie determinat să-l trimită pe copil să învețe, în loc de „a-l ține în bătătură și a-l folosi la munci casnice”.

„Eu nu cred că în primele zece motive pentru care un părinte foarte sărac îl dă la școală ar fi că au calculatoare și tablă inteligentă”, adaugă Bartic.

Motivația pleacă și de la calitatea educației care ajunge la elev, adică de la profesori. Dar în rural, crede fondatoarea platformei Brio, ajunge „forța de muncă mai slab pregătită”, iar elevii nu au cei mai buni dascăli.

„Eu am cunoscut profesori minunați în zonele rurale când am mers în inspecții, dar, din păcate, nu este replicat acest lucru la nivel de masă”, crede și Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național Andrei Șaguna, Brașov.

Lucrul acesta este confirmat de rezultatele la Evaluarea Națională. Un profesor bun evident că te inspiră și te face să îți dorești să înveți sau te face să înțelegi mai bine lucrurile și astfel să faci mai bine la examene, oriunde, în viață.

Cătălin Ciupală:

„Motivația elevilor se vede în motivația profesorilor”

De aceea, crede Ciupală, pe termen scurt, cel puțin, o primă soluție este motivarea profesorilor să migreze către zona de sate. De aici ar trebui început. Iar asta se face prin salarii mai atrăgătoare și eventuale facilități fiscale pentru ei.

Tot despre motivație vorbește și Ovidiu Pânișoară, care crede că, de cele mai multe ori, nu este un element pe care autoritățile să se concentreze prea mult nici în școlile din urban.

„Trebuie să avem profesori calificați și motivați, mai ales, pentru că motivația elevilor se vede în motivația dascălilor. E nevoie de dotări, materiale didactice, toaletă unde trebuie să fie toaleta, astea contribuie la o stare de bine”, spune pedagogul.

„Dar trebuie să ne uităm și la restul. Programa școlară care nu mai este potrivită pentru copii, de exemplu. Și reeducarea comunității, adică familia să înțeleagă rolul educației”, adaugă Ovidiu Pânișoară.

Un studiu realizat de organizația World Vision arată că un sfert dintre elevii din rural nu sunt ajutați de nimeni la teme și aproape jumătate dintre adolescenți spun că nu le place școala niciodată sau le place rareori. Și profesorii din rural au răspuns că până la jumătate dintre elevii unei clase au pierderi în învățare. 

Când părintele este dezinteresat, și copilul este dezinteresat

Claudiu Vlad, profesor de istorie și directorul Școlii Gheorghe Popovici, din comuna Apateu, județul Arad, a remarcat la propriii elevi cât de mult influențează familia prezența copiilor la școală.

Toți cei 29 de absolvenți de clasa a VIII-a de la școala din Apateu au intrat în examen anul acesta, unul singur neprezentându-se la Evaluarea Națională. Dintre aceștia, 11 copii au avut medii sub 5. „Se putea mai bine”, spune dezamăgit dascălul.

Se aștepta, totuși, într-o oarecare măsură, la acest rezultat.

„Le-am asigurat, de la începutul anului, accesul la o platformă de lecții video cu profesori care explică lecțiile. Rata de participare pe această platformă a fost foarte scăzută, mai ales din partea elevilor care aveau cea mai multă nevoie”, povestește Vlad.

Școala din Apateu este bine dezvoltată din punctul de vedere al infrastructurii. Are internet, calculatoare moderne, platforme de e-learning, videoproiectoare și table inteligente. Claudiu Vlad a avut grijă să lucreze și la echipa sa, iar profesorii au urmat cursuri de digitalizare și și-au schimbat modul de predare, astfel încât să se plieze pe înțelegerea copiilor. La școală, elevii primesc mâncare. În primăvară, a făcut cu elevii opt simulări, tocmai ca să-i facă să lucreze pe subiecte de examen.

Cu toate aceste lipsuri bifate, și-a dat seama dascălul, în altă parte trebuie să ne uităm.

„Cred că e și o doză de dezinteres, atât din partea elevilor, dar mai ales la părinți. De exemplu, la întâlnirile cu părinții, am observat absenteism major”, povestește Vlad.

Prin PNRAS a obținut fonduri pentru a le oferi copiilor stimulente financiare și excursii. Excursiile le-a condiționat, printr-un acord scris cu părinții, de prezențele la școală și la orele remediale. S-au calificat, din toată școala, 41 de copii. 11 dintre ei nu au fost lăsați de părinți să meargă.

„Le-am spus că este în beneficiul copiilor, dar tot nu au vrut”, spune Claudiu Vlad. Nu-și explică de ce.

Foto: Eli Driu