România se va despărți la finalul acestui an de Klaus Iohannis, care își va încheia cel de-al doilea mandat în funcția de președinte al țării. Doar că spre deosebire de 2014, anul în care a preluat cea mai înaltă poziție din țară, Iohannis nu mai e întâmpinat cu urale pe străzi și, probabil, nu ar mai coborî să facă băi de mulțimi.
După două mandate în care și-a încurajat susținătorii să voteze „anti-PSD” la toate turele de alegeri, Iohannis lasă în urmă la Palatul Victoria chiar un premier PSD, Marcel Ciolacu. Iar o investigație „Recorder” a întors inclusiv clasa politică împotriva sa, arătând că RA-APPS ar investi 7 milioane de euro într-o vilă de protocol de 1.200 de metri pătrați pe care sunt șanse să o ocupe actualul președinte.
În acest context, Libertatea propune o analiză: cum a scăzut popularitatea președintelui și care au fost cele mai importante momente din mandatul său.
România face cunoștință cu Klaus Iohannis în lunile dinaintea alegerilor din 2014. Klaus Iohannis, sas transilvănean, s-a născut în Sibiu și a predat fizică în mai multe licee din orașul său natal din 1983 încoace. A fost ales în 2000 ca primar al orașului în care s-a născut, dar a ajuns acolo dintr-o poziție care arăta deja apetența sa politică: a fost inspector general adjunct și apoi inspector general la ISJ Sibiu. A câștigat primăria ca membru al Forumului Democrat al Germanilor din România în 2000, 2004, 2008 și 2012.
A intrat oficial în PNL în 2013, iar un an mai târziu, în iunie 2014, a devenit președinte al partidului. Din acel moment, controlul lui Klaus Iohannis asupra PNL nu a încetat niciun moment, explică analiștii consultați de Libertatea, chiar dacă acesta a fost ales, în același an, președintele României, funcție pe care o ocupă în decembrie 2014.
17.11.2014. Klaus Johannis, candidatul opoziției liberale a câștigat cu 54,8%, președinția României pentru următorii cinci ani. Foto: Hepta
Momentul T0: alegerea ca președinte în 2014 și acapararea PNL
Iohannis a ajuns președinte pe un val imens de emoții în urmă cu zece ani, după ce în turul I obținuse mai puține voturi decât contracandidatul său, Victor Ponta de la PSD. Principala nedreptate reclamată atunci era votul din diaspora, unde oamenii stăteau și zece ore la cozi așteptând să voteze în secții subdimensionate, mulți dintre ei rămânând, la final, pe dinafară. Situația din turul I s-a repetat și în turul al II-lea și a fost unul dintre impulsurile cel mai puternice care a scos oamenii la vot în țară.
„Dragi români, ați fost niște eroi. Am câștigat, ne-am luat țara înapoi”, spunea atunci Iohannis, pe Facebook.
„Nu știu dacă au fost foarte multe speranțe pentru Iohannis, ci mai degrabă cred că au fost foarte multe rezerve față de Ponta. Pentru că, în 2014, să fie clar: nu Iohannis a câștigat alegerile, ci le-a pierdut Ponta, făcând niște erori mari, având mesaje transmise pornind de la concluzia eronată că poporul român este ultraconservator”, a explicat profesorul Cristian Pîrvulescu, specializat în Științe Politice, pentru Libertatea.
Victoria lui Iohannis la prezidențiale nu a fost însă îndeajuns să îi ofere acestuia control asupra politicilor publice din stat. Guvernarea era în continuare a PSD, chiar și după demisia lui Victor Ponta, în 2015, venită ca urmare a tragediei de la Colectiv, unde au murit 64 de oameni.
Klaus Werner Iohannis, 2015. Foto: Hepta
Elefanții din cameră și geaca roșie
Unul dintre momentele care i-au crescut cota publică lui Iohannis a fost cel al poziționării sale împotriva încercărilor PSD de a modifica legile justiției în 2017. Câteva momente din 2017 vor rămâne în istoria colectivă a României de după 1989: momentul din ianuarie, când președintele a condus ședința de Guvern și a vorbit despre inițiativele de amnistie și grațiere ca despre „cei doi elefanți din încăpere”. Și atunci, ca și acum, în Guvernul României se află Sorin Grindeanu de la PSD: atunci era prim-ministru, acum este ministru al transporturilor.
Ulterior, la unul dintre zecile de proteste masive care au avut loc în țară, tot din ianuarie 2017, cele mai mari de după Revoluție, președintele a venit în mijlocul protestatarilor din Piața Universității îmbrăcat într-o geacă roșie.
„Am venit ca să-mi arăt indignarea: o gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept. Ori așa ceva nu se poate, este inadmisibil să se schimbe legislația și zeci, sute de politicieni certați cu legea să se găsească cu dosarele curate și să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignați”, a spus Iohannis, citat de TVR, din mijlocul protestului.
Și profesorul Cristian Pîrvulescu spune că primul mandat al lui Iohannis a fost esențial în câteva puncte cheie, dar toate aceste puncte sunt concentrate pe apărarea democrației.
„Primul mandat al președintelui a fost esențial pentru apărarea democrației și a statului de drept. Fără rolul său nu ar fi existat nicio instituție care să se opună modificărilor legislative și am fi astăzi mai rău decât Ungaria, în momentul în care Dragnea&co și-ar fi atins obiectivele. Fără rezistența președintelui până în 2019 ar fi fost un dezastru”, a explicat Cristian Pîrvulescu pentru Libertatea.
Președintele Klaus Iohannis participă la protestul împotriva OUG priving grațierea și amnistia, 22 ianuarie 2017. Foto: Hepta
Primul semn de întrebare: demiterea Laurei Codruța Kovesi
Din momentul 2017, președintele țării a luat mai multe decizii prin care și-a îndepărtat susținătorii, ajungând la 14% încredere în 2021. Prima ruptură între cele două părți a venit în 2018, când Klaus Iohannis a semnat decretul de suspendare din funcție a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
Propunerea a venit din partea Ministerului Justiției, condus atunci de Tudorel Toader, validată și de o decizie a Curții Constituționale. Lui Iohannis i s-a reproșat atunci că nu a făcut un anunț public și că nu i-a mulțumit procurorului șef al DNA pentru activitatea avută în fața instituției. De altfel, Kovesi a mărturisit într-un interviu oferit G4Media, în 2022, că Iohannis i-a cerut demisia înainte de a semna decretul de demitere, dar ea l-a refuzat.
De altfel, ulterior, Laura Codruța Kovesi, actualmente procuror șef al Parchetului European, a câștigat un proces la CEDO împotriva României, după ce a fost demisă din funcție în 2018.
Președintele României, Klaus Iohannis și procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, februarie 2017. Foto: Hepta
Trădarea din 2021, alianța cu PSD
După alegerile din 2020, PNL a reușit să formeze o majoritate alături de USR și UDMR. Dar Guvernul de dreapta nu a funcționat, iar după o perioadă de incertitudine politică, Klaus Iohannis și partidul care l-a pus în funcția de președinte au girat din nou PSD, incluzându-i pe social-democrați într-o coaliție pentru guvernarea țării. Iar Marcel Ciolacu a devenit al patrulea premier PSD numit în funcție de Klaus Iohannis în mandatele sale.
Valentin Naumescu, profesor universitar, fost secretar de stat, crede că cele două mandate ale lui Klaus Iohannis lasă o foarte mare dezamăgire pentru cei care l-au pus în funcție: electoratul anti-PSD.
Valentin Naumescu
„A fost promovat în funcția de președinte de electoratul anti-PSD, care s-a văzut în 2014 și 2019, chiar și înainte, la alegerea lui Traian Băsescu, că este majoritar în România, de peste 50%. Dar există o dezamăgire substanțială față de ceea ce s-a întâmplat pe plan politic intern, prin readucerea PSD la guvernare. Exact partidul împotriva căruia au militat acești alegători, împotriva căruia au stat la cozi în țară și străinătate, la referendumuri și alte tipuri de alegeri; a fost o întreagă mișcare politică și civică în spațiul românesc, în ultimii zece ani, în acest sens. Iar toți acești oameni văd acum, la finalul celui de-al doilea mandat, un premier PSD și aceiași oameni vechi de la PSD în funcții importante, de conducere, în Guvern, în Parlament”, a spus Valentin Naumescu pentru Libertatea.
Președintele României, Klaus Iohannis (S) și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu (D). Foto: Hepta
„Iohannis este convins că a oferit țării cea mai bună soluție”
Profesorul Cristian Pîrvulescu nu împărtășește aceeași opinie, ci vorbește despre pragmatism. În opinia sa, Iohannis nu avea de ales în contextul pandemiei și a iminenței invaziei Rusiei în Ucraina decât să creeze un guvern stabil și să responsabilizeze PSD prin atragerea la guvernare.
Politologul Cristian Pîrvulescu. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Într-un interviu oferit Libertatea, profesorul Cristian Pîrvulescu spune că marea problemă a lui Iohannis în al doilea mandat a fost lipsa de comunicare, care i-a atras respingere. Dar crede că „în conștiința lui, Iohannis este convins că a oferit țării cea mai bună soluție”.
Principalele idei ale profesorului Pîrvulescu:
Președintele a fost obligat să se replieze, fiindcă erau alte planuri. Fundamental, el este un liberal, mult mai liberal decât partidul său, PNL, care este liberal doar cu numele, fiind de fapt conservator.
În al doilea mandat au fost restricțiile, a fost complicata relație dintre PNL și USR, când nu au avut majoritatea necesară să ducă reformele plănuite. Apoi a fost schimbarea situației geostrategice. Am ajuns a această coaliție supradimensionată care este, într-adevăr, contrară declarațiilor lui Iohannis.
Oamenii trebuie să fie raționali și să înțeleagă că în 2020 PSD era un partid antirestricții, aflat în aceeași linie cu AUR, în lupta împotriva vaccinării, pentru libertăți și așa mai departe. În 2021, când coaliția depindea de UDMR, nu exista o guvernare foarte stabilă, iar UDMR trebuie să înțelegem că este un instrument esențial în politica Budapestei în România.
Nu neg onestitatea parlamentarilor UDMR, dar electoratul lor este controlat de Viktor Orban, iar majoritatea care guverna România depindea de asta, în condițiile unei Ungarii proruse. Era nevoie de stabilitate, chiar dacă știu că lumea este supărată acum pe acest cuvânt.
Îi întreb pe cei care sunt împotriva președintelui cum ar fi arătat PSD în opoziție și susținând măsurile antiucrainene, când și așa, la guvernare, a făcut destul de multe gesturi în direcția asta. Ce s-ar fi întâmplat cu o altă guvernare, cât de stabilă ar fi fost România?
Politica externă poate contrabalansa eșecul intern?
Din punct de vedere al politicii externe, profesorul Valentin Naumescu spune că trebuie făcută o mențiune importantă: a fost aproape antitetică față de politica internă. România a jucat corect principalele teme, spune cadrul didactic, specializat și pe relații internaționale.
„Poate mai mult decât orice alt președinte al României, la Iohannis se vede o foarte mare discrepanță între politica externă și involuțiile din politica internă. În ultimii zece ani, politica externă a României a fost corectă, nu ne-am dezamăgit partenerii, nu avem greșeli majore, ceea ce ne face un membru relativ respectat în UE și NATO, cu o relevanță geopolitică regională, dată în contextul actualului război”, a menționat Valentin Naumescu.
Dar acesta mai explică și că pe plan intern, în opinia sa, se remarcă un regres și o involuție în ultimii zece ani în România, care poate fi legată de Klaus Iohannis, de deciziile și de măsurile sale. Există un regres educațional dramatic, spune profesorul Naumescu, și unul similar în planul justiției și al statului de drept. Cel mai vizibil este regresul educațional, în contextul în care „planul de țară” al lui Iohannis a fost „România educată”.
„Există numeroase condamnări ale României la CEDO, multă nemulțumire a populației față de actul justiției și față de justiție în general. Președintele a promis mereu o alternativă post-Dragnea și s-a vorbit mult, în 2014, de ideea unei reforme a clasei politice.
Premierul Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și președintele Klaus Iohannis. Foto: Hepta
Se vorbea de «politica altfel», și poate aveau dreptate, dar doar dacă însemna politica făcută mai rău. Pentru că astăzi, în România, politica arată foarte rău, cu personaje grotești, submediocre, cu o violență a limbajului foarte crescută și cu o calitate scăzută a vieții politice parlamentare. Remarcăm și trăim un regres al democrației în România”, a conchis Valentin Naumescu.
Secretomania deplasărilor oficiale și „palatul” de pe Aviatorilor
Dar probabil unul dintre aspectele care a dus astăzi la transformarea președintelui în unul dintre politicienii cu o rată mică de încredere în România este secretomania în care acesta s-a înfășurat.
Cu excepția momentului debutului pandemiei, când a ținut conferințe de presă la care a acceptat câte o întrebare/jurnalist acreditat, președintele Iohannis nu a oferit interviuri individuale presei și nu a stat să explice decât pe canalele oficiale deciziile sale.
Klaus Iohannis, în vizită în Parcul Național Nairobi
Mai mult, în ciuda insistențelor presei, Administrația Prezidențială nu a făcut publice nici până astăzi costurile deplasărilor președintelui, care par a fi realizate în condiții exorbitante, cu avioane de lux.
Există și o detașare a președintelui remarcată în multe momente-cheie. Libertatea scria că în timpul vizitei oficiale din Egipt, din 2021, când România era răvășită de pandemia COVID-19 și erau sute de morți în fiecare zi, Iohannis și-a luat câteva zile suplimentare și a vizitat Piramidele din Giza. Iar în mijlocul tuturor discuțiilor despre ce poziție oficială ar putea ocupa acesta la nivel european după ce își termină mandatul de președinte, Recorder a publicat o investigație despre unde s-ar putea retrage Klaus Iohannis la finalul mandatului. O vilă de 1.200 de metri pătrați, pe care RA-APPS o renovează cu 7 milioane de euro, în mijlocul Bucureștiului, cu uz monofamilial.
Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
