Departamentul de Stat nu plănuiește să reînoiască o derogare aflată în vigoare de mult timp care permite Statelor Unite să ofere asistență militară Azerbaidjanului, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în fața unui grup restrâns de parlamentari, într-o discuție în care a avertizat că Azerbaidjan ar putea invada Armenia în următoarele săptămâni, potrivit unor martori care au vorbit cu Politico.
Mesajul indică îngrijorarea profundă a administrației cu privire la operațiunile Azerbaidjanului împotriva unei regiuni separatiste din vestul țării și posibilitatea extinderii conflictului.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a cerut anterior Armeniei să deschidă un „coridor” de-a lungul graniței sale sudice, care leagă Azerbaidjanul continental de o exclavă care se învecinează cu Turcia și Iranul. Aliyev a amenințat că va rezolva problema „cu forța”, dacă Erevanul nu îi va îndeplini solicitarea.
Într-un apel telefonic din 3 octombrie, parlamentarii l-au presat pe Blinken cu privire la posibile măsuri împotriva lui Aliyev ca răspuns la invadarea regiunii Nagorno-Karabakh în septembrie, au declarat, pentru Politico, sub protecția anonimatului, martori la discuția parlamentarilor cu Blinken.
Blinken a răspuns că Departamentul de Stat caută căi pentru a trage Azerbaidjanul la răspundere și nu intenționează să reînnoiască o derogare de lungă durată care să permită SUA să ofere asistență militară Azerbaidjanului. El a adăugat că Departamentul de Stat consideră că există posibilitatea ca Azerbaidjan să invadeze sudul Armeniei în săptămânile următoare.
Cu toate acestea, Blinken și-a exprimat încrederea în discuțiile diplomatice în curs dintre Armenia și Azerbaidjan
Într-o declarație de presă, Departamentul de Stat a refuzat să comenteze discuțiile lui Blinken cu parlamentarii, dar a subliniat angajamentul instituției față de „suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei” și soluționarea conflictului prin „discuții directe”.
Incursiunea militară a Azerbaidjanului în această regiune, de luna trecută, a determinat peste 100.000 de etnici armeni care trăiesc în Nagorno-Karabah să fugă. Liderii locali au capitulat ca parte a unui acord intermediat de Rusia și au fost de acord să dizolve Nagorno-Karabah, stat nerecunoscut de trei decenii.