Copernicus, serviciul specializat pentru schimbări climatice al Comisiei Europene, a publicat recent raportul lunar privind evoluția și anomaliile climei. Potrivit documentului, consultat și analizat de portalul InfoClima, aprilie 2024 a fost a 11-a lună consecutivă în care s-au înregistrat recorduri de temperatură comparativ cu lunile anterioare.
Informațiile strânse de rețeaua de senzori Copernicus arată că temperatura medie în aprilie 2024 la nivel global a fost de 15,03°C, cu 0,14°C mai mare decât recordul anterior, stabilit în aprilie 2016.
Mai mult decât atât, s-au înregistrat noi recorduri și la temperaturile medii ale apei la suprafața mărilor, mai ales în Marea Neagră, Caspică și în zona de est a Mediteranei. Fiecare lună începând cu iunie 2023 a însemnat un nou maxim istoric pentru temperatura medie la nivel global, remarcabil fiind recordul din septembrie 2023, când s-a constatat o diferență de 0,93°C dintre temperatura medie și valoarea medie pentru această lună în perioada 1991-2020, de referință la nivel global.
Încălzire globală „relativ” rapidă
Recordurile succesive stabilite în perioada iunie – decembrie 2023 au avut diferențe de valori cu mult mai mari decât recordurile perioadei ianuarie – aprilie 2024. Practic, prin comparație cu a doua jumătate a lui 2023, perioada ianuarie – aprilie 2024 este mai apropiată de valorile normale ale ultimelor decenii.
Anomalia temperaturii față de perioada de referință 1991-2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii în intervalul ianuarie-aprilie 2024, iar cu portocaliu – evoluția pentru anul 2023
Potrivit specialiștilor de la InfoClima, devine din ce în ce mai greu de definit acest „normal” în condițiile în care se produce o încălzire globală relativ rapidă. Perioada anterioară când au fost observate astfel de recorduri pentru câteva luni a fost 2015-2016, când s-a manifestat un „super” El Niño. Un eveniment El Niño a existat și în intervalul 2023-2024, dar este clar că recordurile observate în prezent nu pot fi atribuite în totalitate acestui eveniment care ține de variabilitatea naturală. Emisiile în creștere de dioxid de carbon sunt principala cauză a acestor recorduri.
„El Niño a atins vârful la începutul anului, iar temperaturile de la suprafața apei în estul Pacificului tropical se întorc acum spre condiții neutre. Cu toate acestea, în timp ce variațiile de temperatură asociate cu cicluri naturale precum El Niño vin și pleacă, energia suplimentară captată în ocean și în atmosferă de către concentrațiile tot mai mari de gaze cu efect de seră va continua să împingă temperatura globală spre noi recorduri”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
La nivelul Europei, cele mai mari anomalii ale temperaturii în luna aprilie 2024 au fost observate în partea de est a Europei. În schimb, Fennoscandia (Peninsula Scandinavă și Finlanda) și Islanda au înregistrat temperaturi mult sub mediile anuale. În Europa de Vest, temperatura medie maschează contrastul dintre temperaturile mai calde și cele mai reci înregistrate în cursul lunii.
Valuri de căldură marină în Marea Neagră
Distribuția anomaliilor temperaturii apei la suprafața mării față de perioada de referință 1991-2020, unde se observă valori extreme pentru Marea Neagră, Marea Caspică și estul Mediteranei
Aceste recorduri nu sunt observate doar în atmosferă, temperatura medie a apei la suprafața mării ajungând, de asemenea, la noi valori-record. S-a constatat o perioadă de 13 luni cu recorduri ale temperaturii apei la suprafața mării, în aprilie 2024 ajungând la 20,04°C.
Potrivit documentului citat, valurile de căldură marină reprezintă o problemă climatică majoră, iar acestea există și în Marea Neagră, unde au crescut atât numărul, cât și durata lor începând cu 1985. Odată cu creșterea temperaturii medii globale, crește și temperatura oceanelor și a mărilor. Ecosistemele marine se pot adapta în anumite limite de temperaturi, însă nu se pot adapta în cazul fenomenelor extreme. Specialiștii în climatologie așteaptă cu interes evoluția temperaturii medii globale în următoarele luni, pe măsură ce El Niño slăbește și apar condițiile de La Niña. Când fenomenul El Niño slăbește și este înlocuit de La Niña, se observă în general o scădere a temperaturii. Acest lucru se datorează faptului că La Niña este asociată cu o răcire a apelor de suprafață din Pacificul tropical de est, ceea ce duce la o scădere a transferului de căldură dintre ocean și atmosferă.
Distribuția anomaliilor temperaturii pentru aprilie 2024 față de perioada de referință 1991-2020. Cu albastru sunt reprezentate anomaliile negative (mai rece decât media pentru aprilie 1991-2020), iar cu roșu – anomaliile pozitive (mai cald decât media pentru aprilie 1991-2020)
Cu toate acestea, chiar și în perioada La Niña, temperatura medie globală rămâne, de obicei, peste media pe termen lung, din cauza tendinței de încălzire pe termen lung cauzată de schimbările climatice.
Deși La Niña poate duce la o scădere temporară a temperaturii, nu inversează tendința generală de încălzire. „Dacă anomalia nu se stabilizează până în august – o așteptare rezonabilă, bazată pe evenimentele anterioare din seria El Niño -, atunci lumea va intra într-un teritoriu necunoscut”, susține dr. Gavin Schmidt, de la NASA, într-un comentariu recent pentru revista Nature.
În Europa, efectele schimbărilor climatice se manifestă prin creșterea temperaturilor și a frecvenței de apariție a fenomenelor meteorologice extreme. Climatologii recomandă măsuri ferme pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră și pentru a asigura un viitor durabil pentru generațiile viitoare.
Ce sunt El Niño și La Niña
În esență, El Niño înseamnă aducerea la suprafața oceanului a apelor mai calde existente în adâncuri. Există și versiunea opusă, „feminină”, numită La Niña, în care apele mai reci sunt cele care ajung la suprafață. El Niño și La Niña se succed și se completează reciproc, o dată la câțiva ani.
Fenomenul El Niño se produce în zona tropicală, sudică, a Oceanului Pacific, din cauza încălzirii la suprafață a apelor oceanului și a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică (spre vestul Americii de Sud), generând pe litoral secete, furtuni și inundații. Numele vine de la faptul că începutul său are loc în jurul datei Crăciunului în emisfera sudică și a fost dat de pescarii peruani, care au fost afectați economic de acest fenomen, deoarece bancurile de pești se retrag din apropierea coastelor Americii de Sud. Generează anomalii climatice pe întreaga planetă, îndeosebi în zonele tropicale.
Evoluția zilnică a temperaturii medii globale (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940-2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 – cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentată evoluția pentru 2024 (ianuarie-aprilie)
Revenirea la normalitate este cunoscută sub denumirea de La Niña, fenomen climatic caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific în zona ecuatorială. Ca urmare a curenților oceanici, efectul său asupra climei este resimțit în special în dreptul Indoneziei, Malaysiei, Australiei de Nord și Americii de Sud.
Evoluția zilnică a temperaturii medii a apei la suprafața mării la nivel global (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940-2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 – cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentată evoluția pentru 2024 (ianuarie-aprilie)
