Deși poate schimba cursul războiului din Ucraina, despre atentatul de la Moscova se scrie mai puțin decât despre boala prințesei Kate și despre moartea lui Alexei Navalnîi. Statele Unite au spus ce au avut de spus, la câteva ore după atentat – atacul a fost pus la cale de franciza din Afganistan a organizației Stat Islamic, iar SUA și Ucraina nu au nicio legătură cu atentatul. Acum s-a făcut tăcere și guvernele vestice așteaptă reacția regimului Putin – va decide Kremlinul că rezultatul anchetei trebuie să arate cu degetul către Kiev și Occident sau către dușmanul fără chip și fără stat care este terorismul.
Profesorul american John J. Mearsheimer consideră că intervenția atât de rapidă a Casei Albe pentru a nega implicarea în atentat și a indica organizația teroristă vinovată este o eroare de proporții, care poate genera suspiciuni nu numai în Rusia privind o posibila implicare occidentală. Dacă Moscova va decreta că atentatul are legătură cu Ucraina, personajele importante ale regimului de la Kiev și centrele de comandă din Ucraina vor fi ținte ale atacurilor ruse, garanțiile privind securitatea membrilor regimului vor fi anulate, consideră Mearsheimer, care estimează că atacurile asupra civililor ucraineni vor fi limitate, având în vedere că Moscova a demonstrate reținere din acest punct de vedere și până acum.
Pornind de la această ipoteză prezentată de Casa Alba, articolele din presa vestică glosează pe marginea incompetenței serviciilor secrete ruse, a birocraților și politicienilor, în frunte cu Vladimir Putin. Argumentele aduse împotriva instituțiilor de forță din Rusia par valide și sunt expuse și de rușii simpli, pe diversele platforme sociale. Zeci de mii de postări conțin întrebări legate lipsa totală a forțelor de ordine la sala de spectacole Crocus, un fapt neobișnuit la evenimente cu public foarte numeros în Rusia. Sunt întrebări despre intervenția întârziată a autorităților, în condițiile în care in apropierea sălii de spectacole se afla o secție de poliție importantă. Întrebări despre instalația anti-incendiu care nu a funcționat și despre extinderea suspect de rapidă a focului – nu toate cele 140 de decese au survenit prin împușcare, ele s-au datorat și intoxicării cu fum. Planează suspiciuni și asupra oligarhului de origine azeră Araz Agalarov, cel care deține Crocus City Hall, un personaj care a acumulat o datorie mare la banca Sberbak în perioada restricțiilor din timpul pandemiei și care acum se așteaptă să primească o sumă mare din partea companiei la care și-a asigurat clădirea. O deputată din Duma Municipală a Moscovei, Ekaterina Engaliceva, din partea Partidului Comunist, a pus și ea întrebările de mai sus. Și ziarul oficial al Parlamentului rus scrie că ”comportamentul forțelor de ordine” este ”una dintre cele mai importante întrebări care rămâne fără răspuns”.
Până să arunce vina asupra Ucrainei și Statelor Unite, rușii își pun toate aceste întrebări și își îndreaptă furia asupra minorităților etnice din Moscova. Cei patru atentatori sunt cetățeni tadjici, iar această comunitate a fost deja vizata de atacuri. Imigranții din Asia Centrală au fost vizați de atacuri xenofobe imediat după atentatul de pe 22 martie.
”Sunt întrebări care mă frământă mereu: teroriștii vin la locul atentatului din centrul Moscovei cu un Renault alb sau ce-o fi, dezlănțuie iadul pe pământ în 15 minute, fără vreo intervenție a poliției, omoară peste o sută de oameni, dau foc întregului complex echipat cu instalație automată anti-incendiu și apoi pleacă cu aceeași mașină, fără a-și ascunde fețele. Nu înțeleg nimic, este teatrul absurdului sau ce este? Credeți în acest nonsens? Chiar așa?”, arată o postare extrem de vizualizată de pe platforma Yaplakal.
”A suna la poliție, după cum s-a văzut, poate să ajute sau nu. Poliția poate ajunge în cinci minute sau într-o oră. Este o chestiune de noroc. Poate că e din cauza traficului aglomerat din Moscova. Sunt multe întrebări și niciun răspuns. Dacă tot acest teatru legat de securitate nu ne protejează, atunci de ce mai există? De ce mai avem nevoie de detectoare de metale și politiști la fiecare colț? Incompetență nu este cel mai fericit termen, însă este primul care îmi vine în minte. Este limpede ce se va întâmpla acum. Șurubul se va strânge și mai tare”, mai arată o postare de pe Yaplakal.
Versiunea oficială nu oferă răspunsuri mulțumitoare la toate aceste întrebări. Ministerul de Interne arată că poliția a sosit la fața locului la cinci minute după primirea primei informații despre atac. Iar Garda Națională arată ca a fost la locul atentatului la 15 minute de la primul apel. Și autoritățile mai spun că instalația anti-incendiu a funcționat.
Presa rusă în exil canalizează împotriva regimului toată revolta tăcută publicului rus. Novaya Gazeta scrie că ”dictatorul rus este vinovat în mod direct de faptul că, după ce a pornit un război cu vecinii săi plecând de la false pretexte, în 2014 si 2022, acum nu mai are resurse pentru a proteja populația în fața adevăratelor amenințări. Într-o adevărată democrație, un asemenea eșec catastrofal al serviciilor secrete ar duce la o anchetă parlamentară independentă, în care aleșii poporului acționează ca procurori. Firește, în Rusia ancheta va fi clasificată și așa-zisul parlament va confirma orice versiune va primi din partea lui Putin”. Implicațiile au mai multe niveluri, scrie Novaya Gazeta: la nivelul propagandei nu poate exista decât o variantă, pentru că, după doi ani de război împotriva Ucrainei, propaganda nu poate spune ca adevăratul inamic este în altă parte; la nivel politic, va fi vorba de răzbunare, prin atacuri xenofobe asupra imigranților din Asia Centrala; la nivel militar, va urma un nou val de mobilizare pentru a spori numărul trupelor din Ucraina.
Cea mai importantă intervenție de până acum din partea autorităților ruse nu a fost cea a președintelui Putin, ci a directorului FSB, Alexander Bortnikov. Este șeful FSB de 15 ani, face parte din generația de siloviki a lui Vladimir Putin și este un personaj care nu apare în fața presei. Este un motiv pentru care intervenția sa a fost tratată cu atenție.
Șeful FSB a numit Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina ca posibili organizatori ai atacului terorist de la Moscova. Nu a dat un verdict, a fost atent la cuvinte, a declarat că ancheta este în curs, se adună probe, însă probabilitatea ca aceste țări să se fi aflat în spatele atacului este considerabilă.
Apoi, televiziunea rusă de stat a dus în atenție alte elemente legate de atacul de la Moscova. Doi dintre atentatori au fost pentru scurt timp în Turcia, la Istanbul. Plecarea și revenirea lor la Moscova este surprinsă de camerele de luat vederi. Televiziunea rusa susține că au revenit în Rusia pentru a comite atacul pe 8 martie, de Ziua Internaționala a Femeii, foarte importanta în Rusia. În acest fel, impactul asupra alegerilor prezidențiale ce urmau să înceapă pe 15 martie ar fi fost uriaș. Atacul nu a fost comis datorită măsurilor de securitate sporite.
Pe 7 martie, Ambasada SUA la Moscova a avertizat asupra unui atac în următoarele 48 de ore. Însă jurnaliștii de la televiziunea rusă se apleacă asupra unei alte date – pe cinci martie a fost anunțată plecarea Victoriei Nuland din cadrul Departamentului de Stat. De aici, presa rusă de stat începe să alimenteze speculații privind pornirea unei mașinării infernale pe care această demitere nu ar mai fi putut să o oprească.
Un articol publicat de Dmitri Trenin, analist la Carnegie Center din Moscova până la momentul invaziei ruse în Ucraina, când a trecut cu totul în tabăra regimului Putin și a susținut războiul, arată că explicațiile americane privind atacul de la Moscova nu au noimă. Ca și John Mearsheimer, Trenin consideră că intervenția oficială a SUA care a identificat grupul terorist vinovat la doar câteva minute după atentat spune multe. Trenin scrie că ”nimic nu este sigur încă”, însă insistă că concluziile anchetei ce se întreprinde vor avea un impact mare asupra modului în care Rusia va duce pe mai departe războiul în Ucraina. Dacă va fi limpede că regimul de la Kiev este implicat în atacul de la Moscova, atunci toate garanțiile oferite de Vladimir Putin privind securitatea liderilor de la Kiev vor fi retrase, consideră Trenin, iar centrele de comandă de la Kiev și liderii regimului vor deveni ținte predilecte pentru Rusia. În plus, la fel cum susține și propagandistul Vladimir Soloviov, atentatul de la Moscova poate fi folosit ca pretext pentru un atac decisiv asupra Harkovului (de unde pornesc atacurile așa-ziselor legiuni ruse anti-Putin asupra Belgorodului), pentru a ocupa al doilea oraș ca mărime din Ucraina.
The post Atacul de la Moscova: întrebări fără răspuns pentru ruși appeared first on Cotidianul RO.
