Balanța aderării la UE. Câștig de 65 de miliarde de euro pentru România. „Dacă vrem să vedem cum ar fi arătat țara noastră fără UE, ar trebui să mergem în Republica Moldova”

Țara noastră a cotizat cu 29,98 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene (UE) și a primit 94,3 miliarde de euro în perioada 1 ianuarie 2007 – 29 februarie 2024, rezultând un excedent de 64,37 miliarde de euro în 16 ani, arată datele Ministerului Finanțelor, primite la solicitarea Libertatea.

În contextul alegerilor europarlamentare din acest an, Libertatea a întrebat trei experți care a fost impactul aderării României la Uniunea Europeană.

Pe lângă faptul că România este un beneficiar net de fonduri nerambursabile, primind de trei ori mai mulți bani decât a dat, aceștia subliniază și alte avantaje ale faptului că țara noastră face parte din spațiul comunitar:

Nivelul de trai a crescut datorită infuziei de bani, atât europeni, cât și ca urmare a investițiilor străine
Circulație doar pe baza buletinului, fără pașaport și fără a sta după vize la ambasade
Faptul că România este obligată să respecte o serie de reguli, de la cele bancare la finanțe publice și până la politicile de mediu sau regulile democrației
Expertiză primită atât din partea instituțiilor europene, cât și datorită companiilor occidentale care au venit în România
Modernizarea economiei
Importăm produse fără taxe vamale, exportăm la fel
Agricultură și autostrăzi realizate pe bani europeni.

Cele patru libertăți de bază ale UE

Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice (ASE) din București, spune că marele avantaj al României este că face parte dintr-un grup cu reguli care stau la baza dezvoltării.

Cristian Păun / Agerpres Foto

„Beneficiile sunt cele patru libertăți: libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului. Din păcate, nu am beneficiat din plin de cele patru libertăți. Singura libertate exploatată la noi a fost plecarea din țară. Și importul de bunuri, așa că producătorii români nu au mai putut crește prețurile cum au vrut”, a spus Păun, pentru Libertatea.

Firmele românești nu s-au extins în alte țări

El consideră însă că România nu a valorificat libertatea capitalului, iar firmele autohtone nu au făcut drumul către Occident, așa cum multinaționalele au venit în țara noastră.

„Noi nu am valorificat foarte mult libera circulație a capitalului, așa cum a făcut Polonia. Companiile românești nu s-au internaționalizat, nu s-au extins în alte state. Și nu am făcut nici ca Ungaria și Slovacia, care au atras multe investiții străine și acum sunt exportatoare nete. Noi mergem și călătorim în Grecia și Bulgaria, dar nu deschidem afaceri în Grecia, de exemplu hoteluri”, punctează acesta.

Urâm străinii că ne colonizează, dar noi îi colonizăm pe alții și avem 5 milioane de români plecați în UE.

Cristian Păun, profesor ASE:

Regulile sunt de bază

Acesta spune că partea bună a apartenenței la UE o reprezintă regulile comune.

„Partea bună este că UE a venit cu niște reguli atât macroprudențiale pe deficit și cheltuielile guvernamentale, cât și reguli legate de democrație și justiție”, afirmă acesta.

România trebuie să respecte un deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), conform reglementărilor europene.

În urma pandemiei, mai multe state au ajuns să aibă deficite peste acest nivel, iar în acest an, țara noastră trebuie să îndeplinească o țintă de 5%.

Integrarea nu este completă: nu suntem în euro și zona Schengen

Mai este important și că integrarea noastră nu este completă: nu suntem în zona euro și suntem doar parțial în zona Schengen, cu spațiul aerian și cel maritim, spune profesorul Păun. 

România a aderat parțial de la 31 martie 2024 în zona Schengen, din cauza opoziției Austriei, care susține că prin România ajung migranți în Occident. Țara noastră respectă condițiile tehnice încă din 2011, iar Austria s-a împotrivit constant în ultimii doi ani.

Inquam Photos / Octav Ganea

Intrarea în zona Schengen ar însemna că nu se mai fac controale la graniță, ceea ce înseamnă creșterea vitezei exporturilor, deci mai mulți bani care intră în România anual.

Țara noastră pierde lunar 200 de milioane de euro din faptul că nu am aderat și terestru, iar anual, estimările sunt de 2,5 miliarde de euro. În zece ani, suma cumulată este de 25 de miliarde de euro, potrivit lui Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată.

Coadă la vama Giurgiu-Ruse / Profimedia

Austria nu și-a exercitat dreptul de veto la aderarea Croației la Schengen, deși această rută a fost mai folosită de migranți pentru a ajunge în Occident.

Aderarea la euro

Pentru profesorul de economie Cristian Păun, aderarea la moneda euro este însă mai importantă decât cea la Schengen și dă ca exemplu Croația, stat care a aderat la UE după România, în 2013, dar care a adoptat euro ca monedă în 2023.

„Am fi stat mai puțin în vămi dacă rezolvăm cu scanerele care nu funcționează de 10 ani. Din păcate, pentru zona euro nu mai respectăm aproape niciun criteriu, iar convergența reală este și ea o problemă”, conchide profesorul de economie.

Reglementări bancare ca în zona euro

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), arată că aderarea la UE a ridicat și standardele bancare.

Dan Suciu / Hepta

Contribuția financiară a Uniunii Europene este enormă la dezvoltarea României, plus că suntem într-un club cu niște valori și asta ne ajută. Din punctul de vedere al BNR, procedurile bancare sunt la fel ca în zona euro.

Dan Suciu a afirmat:

Concomitent, ajută foarte mult expertiza primită: „Guvernatorul Mugur Isărescu face parte din consiliul guvernatorilor (principalul organ de decizie al Băncii Centrale Europene – n.r.), avem foarte des contacte”.

Întrebat cum ar fi arătat România fără Uniunea Europeană, acesta arată la est de Prut.

„Dacă vrem să vedem cum ar fi arătat România fără UE, ar fi trebuit să mergem în Republica Moldova până în ultimii ani. Este ca o călătorie în timp. Dar de câțiva ani, de când s-au orientat și ei către UE, se văd și acolo imediat progresele”, susține Suciu.

Anca Dragu, fost ministru de finanțe al României în cabinetul Cioloș, este acum guvernator al Băncii Moldovei, în vreme ce alți experți români se află în administrația de la Chișinău.

„UE ne-a adus ordine”

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că UE are atât părți bune, cât și mai puțin bune, dar că per total, avantajele sunt mult mai multe.

Emilian Duca / zf.ro

Suveraniștii vor să fie ei în frunte, dar UE ne-a adus în primul rând puțină ordine și know how (expertiză – n.r.) în administrarea economiei de piață. E clar că este nemulțumire pentru că trebuie să respectăm reguli, iar trăsătura noastră ca popor este că nu vrem să respectăm reguli.

Emilian Duca, consultant:

De asemenea, sumele primite au dus la creșterea nivelului de trai. „Puteam primi și mai mult. Eram sceptic, dar per total ne-am descurcat bine, iar acest lucru s-a văzut în nivelul de trai, care a crescut după aderare”, arată Duca.

„Apoi este modernizarea: nu mai e cum era în comunism când se zicea «ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim»”, mai punctează el.

În privința Schengen, Duca spune că momentan, singura noastră conexiune reală cu Vestul este prin Austria și Ungaria, „iar acestea nu mor de dragul nostru”.

Care sunt minusurile

Partea negativă a UE o constituie politicile de stânga și unele dintre măsurile luate de autoritățile de la Bruxelles, care irită părți din populație.

„Minusul îl reprezintă toate politicile de stânga, care aduc atingere intereselor populației. Dacă mie îmi impune UE să colectez selectiv gunoiul, pentru mine ca și cetățean este o muncă suplimentară, dar pentru societate este un plus. 

La fel în agricultură: UE impune ca 4% din terenuri să nu fie folosite, deci provoacă o pierdere fermierilor, dar pe termen lung, această politică protejează pământul”, detaliază expertul.

Autostrăzi și agricultură pe bani europeni

Un alt argument îl constituie faptul că partea cea mai mare din banii europeni s-a dus în agricultură și infrastructură. 

„Fermierii români fac agricultură fix pe banii europeni, iar statul face autostrăzi cu fonduri UE. Dacă ar fi găsit și pentru spitale, ar fi fost și mai bine. Dar acolo nu se pot fura bani și administrația nu funcționează”, susține consultantul fiscal.

Acesta precizează că românii care pleacă acum în țări din Vest nu o mai fac din sărăcie, factorul principal fiind calitatea proastă a serviciilor în Educație și Sănătate. 

Nivelul de trai a crescut

Foto: Dumitru Angelescu / Libertatea

Un studiu realizat recent de către profesorii Christian Năsulea și Diana-Florentina Năsulea de la Academia de Studii Economice București, plus Radu Nechita de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, arată că nivelul de trai a crescut.

„În general, aderarea României la UE a fost o poveste de succes: standardele de trai au crescut semnificativ din 2000, când această perspectivă de aderare a devenit o anticipare realistă. De la 17% din media UE în 2000, PIB-ul real/locuitor al României a crescut la 24% în 2007 și a ajuns la 35% în 2023 (Eurostat, 2024). În unele zone mai prospere, nivelul de trai este peste media UE și mai mare decât în unele regiuni ale «Vechii Europe»”, se arată în studiul celor trei.

România a depășit Ungaria la paritatea puterii de cumpărare, iar o comparație cu Serbia arată impactul aderării României la UE.

„O comparație cu Serbia sugerează impactul aderării României la UE: Serbia a oscilat în jurul locurilor 36 (2005) și 37 (2021) în clasamentul Indicelui de Complexitate Economică, cu o creștere a PIB/capita de la 2.207 dolari în 1995 la 9.230 de dolari în 2021, în timp ce România a crescut de la 1.650 de dolari până la 14.927 de dolari în aceeași perioadă”, arată studiul numit „Revitalizarea Pieței Unice pentru următorii 30 de ani”.

Fără UE, administrația ar fi fost abuzivă ca în Rusia

Consultantul fiscal Emilian Duca se întreabă de ce ar vrea românii să iasă din spațiul comunitar, din moment ce beneficiile sunt multiple. 

„De ce ai vrea să ieși din UE? Pentru ca autoritățile din România să te amendeze și apoi să vină unul cu protecție politică? Administrația a fost creată să fie abuzivă în orice stat din Est și se vede în Rusia…”.

Lipsa educației la suveraniști și nostalgicii comuniști

El arată că lipsa de educație este principala cauză pentru suveraniști și nostalgicii comuniști, care cred că influența UE este negativă.

„Nemulțumirile sunt din lipsă de educație, e mai ușor să creadă că un terț este de vină pentru greutățile fiecăruia decât că de vină sunt alegerile lui”, punctează Emilian Duca.

„Cei care se întreabă de ce să mai fim în UE ar trebui să se întrebe de ce vrea Ucraina cu atâta ardoare să facă parte din Uniune și din NATO”, conchide acesta.