Asociațiile pacienților de cancer din România cer încă din 2001 un Plan Național de Combatere și Control al Cancerului. Recent au fost aproape să-l și obțină, după ani întregi de bătut la uși închise. Parlamentul a votat strategia care oferea mai multe șanse la viață pacienților oncologici, președintele a promulgat-o, dar ministerul sănătății, Alexandru Rafila, cel care trebuie să o și pună în practică, a amânat-o.
Ministerul întârzie implementarea Planului, după ce ar fi descoperit „mici disfuncţionalităţi”. Au apărut probleme și cu sursele de finanțare, situație în care ministrul Alexandru Rafila a transmis public că „majoritatea normelor acestui plan, dacă putem să modificăm partea de finanţare, putem să le elaborăm până la sfârşitul acestui an.”
Legea obliga Ministerul Sănătății ca în termen de 120 de zile (până la 30 iulie) de la promulgare să publice și normele ei de aplicare. Odată cu acest pas, sutele de mii de pacienți cu cancer din România ar fi beneficiat de finanţarea serviciilor de diagnostic genetic şi tratament personalizat și de acces la terapie de ultimă generaţie.
PressOne a discutat cu Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, unul din cei care au făcut parte din grupul de lucru care a scris Planul Național de Combatere și Control al Cancerului, a cărui punere în aplicare se poate acum prelungi la nesfârșit.
Viața pacienților cu cancer din România continuă să fie un calvar. Oamenii au uitat de suferințele noastre, din păcate.
Cezar Irimia:
Între timp, cei de la minister au anulat din legea 293/2022, legea planului de cancer, articolul șapte, care îi obliga să scrie normele până la 1 august.
Abrogarea acestui articol nu face decât să ne demonstreze încă o dată că ei fac ce vor și când vor.
PressOne: Ce ar însemna, concret, un Plan de Combatere și Control al Cancerului pentru un pacient oncologic?Cezar Irimia: Acest plan ar fi îmbunătățit esențial calitatea vieții noastre, a pacienților cu cancer, pentru că ar fi avut un traseu al pacientului. Investigațiile moleculare și genetice ar fi fost stipulate în normele de aplicare, pentru a primi un tratament personalizat. Planul ar fi avut și programe de screening pentru cancerele cu incidența cea mai mare. Ar fi determinat depistarea cancerelor în fază incipientă, când șansele de supraviețuire sunt mai mari, iar costurile mai mici.
Și nu am mai fi fost nici rușinea Europei, cu cele 20.000 de decese evitabile în fiecare an și cu acel procent rușinos la totalitatea deceselor prin cancer, care este cu 48% mai mare în România decât media europeană.
Planul național de cancer ar fi făcut lumină în viața pacientului și în sistemul de sănătate. Ar fi adus în primul rând reguli care trebuiau respectate.
Din punctul nostru de vedere, ministrul sănătății își pune în continuare semnătura pe certificatele de deces ale pacienților.
PressOne: Un plan de combatere a cancerului a fost aprobat de Parlament, înainte ca ministerul să se răzgândească și să anunțe că se lucrează la un altul. Care sunt specialiștii care au lucrat la primul document și cine îl elaborează pe al doilea? Cezar Irimia: Sunt aceiași specialiști care au lucrat și în Parlament. De altfel, domnul ministru Rafila este printre inițiatorii primului plan. Când a fost promulgat la Cotroceni, Alexandru Rafila a declarat că este emoționat că avem în sfârșit un plan național de cancer, după care s-a sucit spunând că planul nu este bun, că el trebuie modificat, că nu s-au stipulat sursele de finanțare.
Între timp nu mai regăsim nici cei 4,4 miliarde de euro, fonduri europene, dedicați cancerului. Dispare această sursă de finanțare, prin urmare suntem condamnați la moarte. Ne simțim marginalizați și condamnați în lupta cu boala.
PressOne: Cum arată relația unui bolnav de cancer din România cu sistemul medical?Cezar Irimia: În România pacientul oncologic luptă mai mult cu sistemul decât cu boala și singur își găsește o șansă la viață, chiar dacă uneori cade pradă escrocilor. Sistemul nu-i asigură o șansă la viață, cu bună știință.
PressOne: Cu primul plan, cel aprobat de Parlament și anulat apoi de ministru, erați de acord în totalitate?Cezar Irimia: Sigur că da. Pentru că orice plan este perfectibil. Și vă dau un exemplu concret: cel mai bun plan de cancer este în Franța.
Franța este la al 5-lea plan național de cancer, pentru că dinamica din sănătate implică modificarea planului la un an, la doi, trei. Nu poate să stea un plan bătut în cuie 10 ani, el este automat flexibil.
Ministerul Sănătății ar fugi de răspundere
PressOne: Alexandru Rafila a susținut, printre altele, că strategia nu cuprinde unele categorii de pacienţi şi are şi neconcordanţe privind finanţarea.
Cezar Irimia: Argumente putem găsi mereu, la orice. Ideea este că nu a respectat legea.
Citiți interviul integral în Pressone.
