Săptămâna Patimilor, numită și Săptămâna Mare, este ultima săptămână înainte de Paște. De această perioadă sunt legate multe credințe creștine și se repsectă numeroase tradiții. Află ce rugaciuni se citesc în Săptămâna Patimilor și când pică ea în 2024.
Ce semnificație are Săptămâna Patimilor
După Duminica Floriilor, începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină – Paștele sau Învierea Domnului.
Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Deniilor, deoarece la biserică au loc slujbe în fiecare zi a săptămânii. Încă de la începuturile creștinismului, deniile au fost considerate mărețe și sfinte și încep să se citească chiar din seara de Florii. Acestea sunt, de fapt, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștilor.
Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
Ce rugăciuni se citesc în Săptămâna Patimilor
În Săptămâna Patimilor, în biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. La fiecare Denie în parte se citesc rugăciuni și pilde specifice Săptămânii Mari.
Lunea din Săptămâna Patimilor
În Lunea Patimilor este a doua denie din Săptămâna Mare și este dedicată vieții lui Iosif, vândut pe 30 de arginți. La denia din Lunea Mare, la biserici, se citește pilda lui Iosif. Biserica amintește de Patriarhul Iosif care a fost vândut de frații săi, în Egipt.
Marți din Săptămâna Mare
Marți este a doua zi din Săptămâna Mare și mai este denumită și Marțea Seacă. Acestă zi este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, atunci când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat.
În Marțea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, Sfinții Părinți au rânduit să se citească Pilda celor zece fecioare. Aceasta pildă ne prezintă zece fecioare, cinci “înțelepte” și cinci “neintelepte”, care se pregătesc pentru nunta. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunti. Hristos se numește pe sine “mire”, iar Apostolii poarta numele de “prietenii mirelui”. Mireasa lui Hristos este Biserica, arată crestinortodox.ro.
Miercurea Mare
Miercuri, în cea de-a treia zi a Săptămânii Patimilor, denia îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător. De asemenea, este pomenită și Maria Magdalena, desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir.
Joia Mare
Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Este ziua în care se amintește Cina cea de Taină. Iisus, alături de ucenici au luat masa pentru a sărbătorii Paștele evreiesc și cu această ocazie, el le spală picioarele celor 12 dicipoli și le spune că unul dintre ei l-a vândut. La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taina a Împărtășaniei – de unde se și spune că pâinea ( anafura ) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui. După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.
Vinerea Neagră
Vinerea Mare, care se mai numește și Vinerea Neagră, este cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului. În această zi, se rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, creștinii își amintesc de momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, iar în biserici se oficiază Denia Prohodului.
Sâmbăta Mare
În Sâmbăta mare, care încheie Săptămâna Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad până la Adam şi Eva (izgoniţi şi osândiţi după înfăptuirea păcatului originar), ruperea lanţurilor care-i ţineau pe aceştia în întuneric şi obţinerea promisiunii vieţii veşnice pentru fiecare om care crede în Dumnezeu. Este o zi a tăcerii şi a aşteptării Învierii.
Duminica Învierii
Duminica – a treia zi după Scripturi – femeile purtătoare de mir au găsit mormântul gol. Mormântul era gol pentru că Hristos Înviase. Împotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat şi batjocorit de atunci şi până astăzi, numit în derâdere Regele Iudeilor, rege încoronat cu spini, rege al cărui tron era o Cruce, părăsit de ai Săi, păzit sub grea şi rece lespede de piatră, Hristos a izbândit cea mai stralucită biruinţă ce s-a văzut vreodată: biruinţa asupra morţii şi asupra răutăţii omeneşti.
Este ziua centrală a creștinismului, care marchează învierea lui Iisus Hristos din morți. Este cea mai mare sărbătoare creștină și este sărbătorită prin slujbe speciale și tradiții precum vopsirea ouălor și împărtășirea bucatelor de Paște.
Când este Săptămâna Patimilor în 2024
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este și în 2024, ca în fiecare an, după Florii și înainte de Paște. Floriile la ortodocși vor fi în ziua de duminică, 28 aprilie. Acest lucru înseamnă că Săptămâna Patimilor în 2024 va începe luni, 29 aprilie și se va încheia cu Duminica Paștelui, care este pe 5 mai.
Rugăciune pentru Săptămâna Patimilor
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător.
Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău.
Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale.
Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin”. (Sursa – doxologia.ro)
Tradiții în Săptămâna Patimilor
Chiar dacă în 2024, puține din tradițiile și obiceurile vechi din Săptămâna Patimilor se mai țin, unele dintre ele, precum vopsitul ouălelor, se face încă în multe case și gospodării.
În Lunea Mare, începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă.
În Marțea Mare, potrivit tradiției din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă. Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla și călca. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe.
În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, în mod tradițional, forma rotundă.
Vopsitul ouălelor în Joia Mare
În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.
Vinerea Mare – zi de post negru
În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totuși să nu mănânce urzici și nici să pună oțet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit. În această zi nu se fac treburi în casă
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare.
Sursă foto – Shutterstock.com
