Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății și este celebrată în fiecare an pentru a comemora învierea lui Iisus Hristos din morți.
În 2023, Paştele Ortodox a fost sărbătorit pe data de 16 aprilie, în timp ce Paştele Catolic a fost o săptămână mai devreme, pe 9 aprilie. Practic, duupă cum se poate observa, și în 2023 s-a păstrat tradiţia ca între cele două Sărbători Pascale să fie doar o săptămână. În schimb, în 2024, această tradiţie nu se va mai respecta datorită faptului că perioada dintre Paștele Ortodox și Paștele Catolic o să fie cu mult mai mare decât o săptămână. Când vor pica în 2024 cele două sărbători, când va începe Postul Paștelui și de ce se sărbătoresc la date diferite îți vom spune în cele ce urmează.
Ce este Paștele? Istoria sărbătorii Pascale
Paștele a fost sărbătorit pentru prima dată în istorie în jurul anului 1400 î.Hr
Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos este cea mai mărită, îmbucurătoare și solemnă dintre toate sărbătorile din an, iar Duminica Învierii guvernează realizarea întregului ciclu mobil de sărbători din anul bisericesc. Paștele a fost sărbătorit pentru prima dată în istorie în jurul anului 1400 î.Hr. La acea dată, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura în cartea Exod (n.n. – ieșirea) din Vechiul Testament ne oferă instrucțiunile pe care Dumnezeu le-a dat pentru sărbătorirea Paștilor în timpul lui Moise, informează site-ul CreștinOrtodox.ro. Evreii din antichitate își aminteau că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt.
Când au ieșit din Egipt și au sărbătorit pentru prima dată Paștele, toți evreii trebuiau să sacrifice câte un miel. Apoi, cu sângele acestuia erau unse ramele de lemn ale ușilor de la casele evreilor. Se spune că, în acea noapte, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți primii fii născuți ai egiptenilor din casele ale căror rame de la uși nu fuseseră unse cu sângele mielului. În schimb, în casele israeliților nu a murit nimeni deoarece aceștia ascultaseră porunca lui Dumnezeu și au uns ușile caselor lor cu sângele mielului, care era un semn clar prin care credincioșii dădeau de înțeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu.
În ce-i privește pe creștini, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliții, însă nu prin Moise, ci prin Fiul Său, Iisus Mesia. Noul legământ era făcut nu doar cu evreii, ci cu toate popoarele care voiau să primească iertarea păcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. La Cina cea de Taină, în noaptea în care a fost trădat și mai apoi arestat, Domnul Iisus a instituit sărbătoarea Paștelui nou testamental, după porunca ce I-a fost dată de Dumnezeu, mai scrie sursa citată.
De Paşti, se sărbătoreşte Învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica – a treia zi după Scripturi – femeile purtătoare de mir au găsit mormântul gol. Mormântul era gol pentru că Hristos Înviase. Împotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat şi batjocorit de atunci şi până astăzi, numit în derâdere Regele Iudeilor, rege încoronat cu spini, rege al cărui tron era o Cruce, părăsit de ai Săi, păzit sub grea şi rece lespede de piatră, Hristos a izbândit cea mai stralucită biruinţă ce s-a văzut vreodată: biruinţa asupra morţii şi asupra răutăţii omeneşti. Această biruinţă a putut fi tăgăduită, dar nu I-a putut fi smulsă niciodată.
Ce semnificație are cuvântul Paște
Sărbătoarea Paștelui poate fi asociată cu anotimpul primăvara, cu retrezirea naturii la viață. Practic, Paștele simbolizeaza noua viață pe care creștinii ortodocși și catolici au câștigat-o prin crucificarea și Învierea lui Iisus Hristos. Paștele creștin este similar cu două tradiții antice, și anume una evreiască și alta pagână. Ambele sărbătoresc Învierea, trezirea la viață.
Semnificația cuvântului Paște este explicată de unii preoți chiar la slujba care se ține în noaptea de Înviere. Termenul Paști provine de la cuvântul evreiesc pasha, care înseamnă trecere. Noi, ortodocșii, sărbătorim de Paște altceva decât evreii, și anume trecerea noastră de la întuneric la lumină, de la moarte la viață și de pe pământ la cer.
Însă au fost Paști și sunt Paști și pentru evrei. Paștile noastre sunt Paști creștine. Evreii sărbătoreau și sărbătoresc la Paști ieșirea din robia egipteană, trecere prin Marea Roșie, trecere prin pustiu și ajungerea lor în Canaan, scrie site-ul Doxologia.ro.
De ce Paștele Ortodox și Catolic se sărbătoresc la date diferite
În timp ce data Paștelui poate varia de la an la an, sărbătoarea propriu-zisă este întotdeauna celebrată în prima duminică de după prima lună plină care apare după echinocțiul de primăvară, fenomen care se produce la 20 sau la 21 martie.
Pentru a fi și mai exacți, data Paștelui este calculată în funcție de ciclurile solare și lunare, cu o bază de 19 ani. Această metodă de calcul este cunoscută sub denumirea de ciclu pascal. În baza acestei metode, data la care pică Paștele este cuprinsă între 22 martie și 25 aprilie, cu unele excepții.
În același timp, trebuie să știi că ziua de Paște nu pică întotdeauna în aceeași zi deoarece biserica ortodoxă calculează Paștele raportându-se, așa cum spuneam, la echinocțiul de primăvară după calendarul iulian, pe stil vechi, în timp ce biserica catolică calculează același eveniment astronomic folosind calendarul gregorian. Formula folosită atât de est, cât și de vest provine de la Primul Conciliu de la Niceea, care s-a ținut în anul 325 d.Hr. și care a cerut ca Paștele să fie sărbătorit după solstițiul de primăvară.
Când va pica Paștele în 2024
Învierea Domnului va fi prăznuită de credincioșii ortodocși în ziua de 5 mai
Dacă în 2023 am sărbătorit Paștele Ortodox pe 16 aprilie (cel catolic cu o săptămâna mai devreme), în 2024, Învierea Domnului va fi prăznuită de credincioșii ortodocși în ziua de 5 mai.
Pentru prima dată după 2013, între Paştele Catolic şi Paştele Ortodox o să fie o pauză de mai bine de o lună. Asta pentru că Paştele la catolici va pica, în 2024, pe data de 31 martie. În ultimii ani, Paștele Ortodox a mai picat în luna mai în 2016 (1 mai) și în 2021 (2 mai).
Floriile la ortodocși vor fi 2024 în ziua de duminică, 28 aprilie, în timp ce Floriile catolice sunt în ziua de 24 martie. Sărbătoarea Floriilor este primită cu bucurie de toți credincioșii, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este una a tristeții.
Pe de altă parte, în 2025, Paştele Ortodox va pica în aceeaşi zi, 20 aprilie, cu Paştele Catolic. Acelaşi lucru se va petrece şi în 2028, când atât Paştele Ortodox, cât și cel Catolic vor pica pe 16 aprilie. În schimb, în 2027, o să avem între sărbători o pauză la fel de mare ca în 2024, și asta pentru că Paştele Catolic va pica pe 28 martie, iar cel Ortodox pe 2 mai. În 2026, ortodocșii vor sărbători Paştele pe 12 aprilie, în 2029, pe 8 aprilie, iar în 2030, pe 28 aprilie. Catolicii vor sărbători Paștele în 2026 pe 5 aprilie, în 2029, pe 1 aprilie, iar în 2030, pe 21 aprilie.
Când începe Postul Paștelui în 2024
Spre deosebire de data Paștelui care variază de la an la an, începutul și durata Postului Paștelui sunt bine stabilite. Postul Paștilor este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, scrie site-ul Doxologia.ro. Acesta este și motivul pentru care, în popor, mai este denumit Postul Mare. Acesta durează 40 de zile și se termină înainte de sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos.
Postul Paștelui amintește de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice. De aceea, Postul Mare mai este cunoscut și sub denumirile de Păresimi (n.n. – de la latinescul quadragesima) și Patruzecime (n.n. – Τεσσαρακοστή), aceasta din urmă fiind întâlnită pentru prima dată în canonul 5 al Sinodului I Ecumenic. Conform hotărârii statornicite atunci, Postul Paștelui se încheie în ziua de vineri înaintea Sâmbetei lui Lazăr care, alături de Duminica Floriilor, este considerat praznic aparte. În același timp, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este încadrată într-un regim mai aspru de postire. În afară de cele 40 de zile mai există aceste opt zile de post pe care le atribuim Postului Mare, dar care au practici liturgice și rânduieli tipiconale diferite.
În 2023, Postul Paştelui a început în ziua de 27 februarie, conform calendarului ortodox, în timp ce la catolici Postul Mare a început pe 22 februarie. Situația se va în mod radical în 2024. Astfel, în timp ce postul pe care îl vor ține catolicii a început pe 14 februarie, la ortodocși, postul a început pe 18 martie. Practic, se va păstra numărul de zile care există între Paştele Catolic şi Paştele Ortodox.
Câte zile libere vor avea românii de Paște în 2024
În 2024, românii ar urma să aibă mai multe zile libere legale. Mai mult decât atât, unele dintre acestea vor pica în timpul săptămânii, ceea ce va da posibilitatea să se creeze punţi pentru a avea parte de vacanţe prelungite, așa cum s-a mai întâmplat și în anii precedenți.
Astfel, de Paştele Ortodox 2024, românii vor avea liber în zilele de 3, 5 şi 6 mai, adică în Vinerea Mare, în prima zi de Paşte (duminică) şi, respectiv, în a doua zi de Paște (luni). Aceste zile libere vor fi legate cu ziua de 1 mai, care va pica într-o zi de miercuri.
Guvernul României a decis ca ziua de joi, 2 mai, să fie zi liberă și, astfel, să se poată face punte de legătură cu 1 mai. În aceste condiții, românii vor avea o minivacanță de 6 zile.
Câte zile libere vor avea românii în 2024
1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) – luni și marți (4 zile, cu sâmbătă și duminică)
6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul) – sâmbătă și duminică
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – miercuri
1 Mai (Ziua Muncii) – miercuri
2 mai – joi, zi liberă acordată de guvern bugetarilor
3 mai (Vinerea Mare) – vineri
5 mai și 6 mai (Paște ortodox) – duminică și luni (a doua zi de Paște) – minivacanță extinsă 1-6 mai, în urma deciziei guvernului
1 iunie (Ziua Copilului) – sâmbătă
23 și 24 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni
15 august (Adormirea Maicii Domnului) – joi
16 august – vineri, zi liberă acordată de Guvern bugetarilor, minivacanţă 15-18 august
30 noiembrie (Sfântul Andrei) – sâmbătă
1 Decembrie (Ziua Națională a României) – duminică
25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – miercuri și joi
27 decembrie – vineri, zi liberă acordată de Guvern bugetarilor (minivacanță de 5 zile, 25-29 decembrie).
Vezi cele mai frumoase mesaje de Paște.
