Care este diferenţa dintre echimoză şi hematom

Echimoza și hematomul sunt termeni medicali care se referă la acumulări de sânge în țesuturile moi ale corpului, rezultate în urma unor leziuni sau a unor lovituri. În pofida faptului că se referă la aspecte diferite ale acestor acumulări de sânge, cei doi termeni sunt adesea folosiți în mod similar pentru a descrie vânătăi sau umflături ce pot provoca disconfort și durere. De aceea, în acest articol ne-am propus să-ți spunem ce reprezintă fiecare dintre cei doi termeni, ce simptome prezintă și care este diferența dintre aceștia.

Ce este o echimoză

Termenul medical de echimoză este folosit de obicei pentru a descrie o vânătaie, care apare de obicei la nivelul brațelor și al picioarelor. Cuvântul „echimoză” derivă din grecescul „ekkhumōsis”, care se traduce prin „scăpare de sânge”.  Echimoza constă într-o modificare a culorii pielii care apare în momentul în care sângele se acumulează sub piele atunci când vasele mici de sânge de la suprafața pileii, denumite capilare, se sparg în urma unui traumatism puternic ori a unei răniri. În acest caz nu există sângerare în exteriorul pielii atâta timp cât aceasta rămâne intactă.

În schimb, așa cum spuneam, în urma loviturii, se acumulează sânge sub piele și, astfel, culoarea pielii din acea zonă se transformă, căpătând culoarea violet sau roșu închis. Inițial, vânătaia are culoarea roz-roșie, însă în câteva ore, mai ales când nu se aplică nici un tratament specific, aceasta devine neagră sau albastru închis.  În decurs de circa două săptămâni, culoarea vânătăii se estompează, devenind galbenă, pentru ca la final pielea să revină la culoarea sa obișnuită.

În cazul unui traumatism sever, vânătăile sunt adeseori inevitabile și sunt mai extinse. Majoritatea echimozelor se vindecă de la sine, însă poți lua în calcul și diverse forme de tratament, pentru accelerarea procesului de vindecare. De obicei, acesta depinde de o serie de factori, cum ar fi intensitatea și zona în care s-a produs traumatismul, vârsta (tinerii trec se vindecă mai repede) și anumite afecțiuni preexistente, aflăm de pe site-ul reginaMaria.ro.

Tipuri de echimoze

Există trei tipuri principale de echimoze, care sunt clasificate în funcție de zona unde acestea se formeaz. Astfel, există echimoze intramusculare, care se formează la un nivel mai profund al mușchilor, apoi echimoze subcutanate, care își fac apariția în țesutul aflat sub piele și, în sfârșit, echimoze periostale, adică cele care se produc la nivelul oaselor.

Spre exemplu, în cazul vânătăilor periostale, acestea se formează în urma unor lovituri superficiale suferite la nivelul unui os. Drept urmare, în zona afectată se acumulează sânge și alte fluide, iar culoarea pielii se schimbă ulterior. Este important de știut că echimozele periostale nu trebuie confundate cu fracturile osoase, care sunt mult mai grave și presupun leziuni mai serioase și la un nivel mult mai profund al osului, mai precizează sursa citată. Cu toate că acest tip de vânătăi pot să apară la nivelul oricărui os, cel mai des sunt afectate oasele care sunt mai apropiate de suprafața pielii, așa cum este cazul oaselor coatelor, claviculei, genunchilor sau a degetelor de la mâini și de la picioare.

Cine este mai predispus la echimoze

Așa cum spuneam, echimozele apar în urma unei lovituri de un obiect dur, care determină lezarea capilarelor. Corpul răspunde în mod firesc și formează cheaguri de sânge pentru a opri âangerarea, ceea ce previne apariția vânătăilor. De asemenea, apariția echimozelor poate fi provocată de fraturi osoaseși în cazul administrării anumitor medicamente sau suplimente alimentare, de anumite boli de coagulare (trobocitopenia, leucemia, hemofilia de tip A sau B, boala „von Willebrand”, varice, etc.) ori pe fondul deficienței din corp a unor vitamine, așa cum sunt vitaminele K și C.

Cele mai predispuse la apariția vânătăilor sunt persoanele mai în vârstă. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că pielea lor devine mai subțire pe măsură ce înaintează în vârstă. În același timp, persoanele vârstnice pierd o parte din stratul gras din piele (țesutul adipos) care ajută la protejarea vaselor de sânge împotriva rănirii.

Cât de periculoase sunt, de fapt, banalele varice. Medic: “Putem ajunge la tromboză sau embolism pulmonar”

Ce este un hematom

Hematomul este un termen medical care face referire la o acumulare de sânge, de obicei, coagulat, în exteriorul unui vas sanguin. La fel ca echimoza, hematomul se formează cel mai adesea ca urmare a unei leziuni și poate apărea ca urmare a ruperii pereților vasului sanguin astfel încât sângele se va scurge în țesuturile din jur. Cuvântul „hematom” derivă din cuvintele de origine grecească „haima”, care înseamnă „sânge”, și sufixul „-oma”, care înseamnă boală.

Hematomul se poate forma la nivelul oricărui vas de sânge, fie acesta o arteră, o venă sau un vas capilar și poate avea dimensiuni diferite. Uneori formează o masă care poate fi simțită la palpare. Sângerarea poate fi foarte mică, ceea ce înseamnă că hematomul va fi ca un punct de câțiva milimetri, sau poate fi mai mare, atunci când poate provoca pierderi semnificative de sânge, precum și șoc hemoragic, potrivit Medicine Net.

Tipuri de hematoame

Hematoamele sunt descrise în funcție de localizarea lor la nivelul corpului, ceea ce face să existe mai multe tipuri de hematoame. Astfel, spre exemplu, sunt hematoamele care apar la nivelul pielii și care poartă denumirea de echimoze, purpură și petesii, sau hematoame care se produc în interiorul craniului, care se numesc hematoame subdurale sau intracerebrale.

De asemenea, mai există hematoame hepatice (se formează la nivelul ficatului), hematoame splenic (la nivelul splinei), epidural splinale (la nivelul vertebrelor coloanei), intramusculare (în mușchi), subunghiale (sub unghie) ori cele la nivelul urechii (între cartilajul urechii și piele). Există și alte tipuri de hematoame, cum ar fi cele septale sau retroperitoneale. Hematoamele septale survin în cazul lezării nasului și pot provoca o serie de complicații dacă nu sunt tratate. În schimb, în cazul hematoamelor retroperitoneale, acumulările de sânge se formează în interiorul cavității abdominale, dar însă fără să se situeze în interiorul organelor, așa cum se întâmplă în cazul hematoamelor splenice sau hepatice.

Ce simptome prezintă un hematom

Trauma fizică este cea mai comună cauză în formarea unui hematom. Severitatea traumei poate varia de la un accident auto la lezarea unui deget de la picior. Unele proceduri medicale și dentare pot rezulta în apariția unui hematom. La fel ca la vânătăi, medicamentele anticoagulante pot accentua severitatea unui hematom.

Hematoamele superficiale sunt cele care își fac apariția la suprafața pielii și pot fi observate cu ochiul liber. Acestea își modifică culoarea și se manifestă prin apariția unei umflături, roșeață, sensibilitate, durere chiar și când nu este atins și zonă caldă la atingere. În schimb, hematoamele interne sunt mai greu de recunoscut din cauză că pot apărea in urma unor traumatisme serioase, accidentări sau vătămări corporale, iar în aceste situații se recomandă consult de specialitate. Semne ale unui hematom intern ce poate avea consecințe grave pot fi dureri de cap puternică ce se accentuează în timp, pierderea auzului, amețeală, leșin, dificultate la înghițire, stare de somnolență, pupile mărite sau incontinență urinară, mai notează Medicine Net.

Uneori simptomele nu apar până când hematomul nu ajunge la o mărime considerabilă. În cazul în care suferi o traumă fizică intensă, fă un drum la doctorul tău specialist pentru un control amănunțit pentru a nu suferi simptomele unui hematom netratat.

Diferența dintre echimoză și hematom

Modificările de culoare și sensibilitatea din zona afectata sunt doar două aspecte din cauza cărora unii oameni tind să creadă ca hematoamele și vânătăile sunt același lucru. Așa cum am precizat anterior, atât echimozele, cât și hematoamele apar atunci când sângele se scurge în afara unui vas sanguin ca urmare a unui traumatism.

Așadar, o vânătaie este un semn pe piele cauzat de cantități mici de sânge care se scurg în afara vaselor mici, cum sunt capilarele. O vânătaie se mai numește și echimoză sau contuzie și este vizibilă. Vânătăile se vindecă de la sine și nu provoacă nici un fel de complicații. De partea cealaltă, un hematom implică vasele sanguine mai mari, iar sângele care se va scurge din aceste vase se va coagula, formând hematomul propriu-zis. Acesta este de obicei dureros și tare la atingere și își poate face apariția atât la nivelul unui mușchi, cât și în jurul unui organ intern. Totodată, un hematom se poate produce și pe scalp, nas, urechi sau în jurul degetelor de la mâini și de la picioare. În momentul în care apare mai aproape de suprafața pielii, hematomul capătă o culoare roșiatică, neagră sau albăstruie. Perioada de vindecare a oricărui tip de hematom variază de la câteva săptămâni, la câteva luni, în funcție de zona afectată.

Spre deosebire de echimoze, hematoamele nu trebuie trecute cu vederea, ci ele trebuie tratate deoarece, dacă sunt foarte mari, pot provoca o serie de complicații, inclusiv scăderea tensiunii arteriale. Unele persoane pot fi mai predispuse să dezvolte vânătăi și chiar hematoame atunci când există anemie sau carențe de anumite vitamine. În același timp, persoanele care urmează tratamente cu anticoagulante pot dezvolta mult mai frecvent echimoze.