Iranul a promis că “această crimă lașă nu va rămâne fără răspuns”, după atacul aerian de luni asupra consulatului său din Damasc, însă opțiunile Teheranului pentru a răzbuna acest bombardament sunt mai degrabă limitate ca amploare și număr, au declarat, pentru BBC, mai mulți experți în studii internaționale.
Treisprezece persoane au fost ucise în bombardamentul de la începutul săptămânii imputat Israelului, inclusiv generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, o figură importantă în cadrul Forței Quds, ramura externă a Corpului Gardienilor Revoluției iraniene (IRGC). Israelul nu a spus până acum dacă a fost în spatele atacului.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a “pierdut complet echilibrul mental”, a reacționat ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, conform ministerului pe care acesta îl conduce.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, prin bombardamentul de la Damasc, a fost gândită pentru a arăta lumii că Iranul este un “tigru de hârtie”, arată Fawaz Gerges, profesor de relații internaționale la London School of Economics. De asemenea, atacul a reprezentat o lovitură semnificativă la adresa forței Quds, “care de fapt coordonează și transferă arme și tehnologie către (gruparea șiită) Hezbollah, în Liban și Siria”, mai spune profesorul.
Brigăzile Qassam – aripa militară a organizației islamiste Hamas – au afirmat că generalul de brigadă Zahedi a avut un “rol proeminent” în atacurile din 7 octombrie anul trecut ale grupării palestiniene asupra sudului Israelului, care au declanșat actualul război din Fâșia Gaza, ce riscă să se extindă la nivel regional. Iranul a negat că ar fi avut vreun rol în asaltul din 7 octombrie în sine, dar sprijină Hamas cu finanțare, arme și pregătire militară.
“Iranul nu este capabil de o confruntare mare cu Israelul, având în vedere capacitățile sale militare și situația sa economică și politică”, a declarat Ali Sadrzadeh, autor și analist al relațiilor internaționale din Orientul Mijlociu. “Dar va trebui să vină cu un răspuns pentru publicul intern și pentru a-și proteja reputația în rândul aliaților săi regionali”, a precizat expertul.
Fawaz Gerges mai spune că este puțin probabil ca Teheranul să riposteze direct împotriva Israelului, “chiar dacă Israelul a umilit cu adevărat Iranul și i-a umplut nasul de sânge”.
În schimb, este probabil ca Iranul să dea dovadă de “răbdare strategică”, deoarece în prezent acordă prioritate unui obiectiv mai important: fabricarea bombei nucleare.
Iranul “acumulează putere, îmbogățește uraniu, face progrese. Iar marele premiu pentru Iran chiar nu este să trimită 50 de rachete balistice și să ucidă 100 de israelieni, ci să stabilească o descurajare strategică, nu doar împotriva israelienilor, ci chiar împotriva statului american”, mai afirmă profesorul Gerges
Cum rămâne cu Hezbollah?
După începutul războiului declanșat de Israel în Fâșia Gaza, atacurile cu rachete și drone ale milițiilor din Siria, Irak, Liban și Yemen, susținute de Iran, împotriva intereselor Israelului s-au intensificat, dar se pare că și-au limitat acțiunile fără a provoca statul evreu să intre într-un război de amploare.
“Chiar și un atac împotriva unei misiuni diplomatice israeliene de către forțele intermediare ale Iranului (milițiile regionale susținute de Teheran, n.r.) pare greu de imaginat”, a declarat Sadrzadeh, deși el a prezis că atacurile actuale ale rebelilor Houthi asupra navelor din Marea Roșie și din Golful Aden ” vor continua foarte probabil, în special împotriva navelor care sunt cumva legate de Israel sau de SUA”.
Hezbollah este una dintre cele mai puternic înarmate forțe militare nestatale din lume – estimări independente sugerează că gruparea șiită are între 20.000 și 50.000 de luptători, iar mulți dintre ei sunt bine antrenați și căliți în luptă prin participarea lor în războiul civil sirian.
Această grupare libaneză susținută tot de Iran are un arsenal de aproximativ 130.000 de rachete, potrivit think-tank-ului Center for Strategic and International Studies (Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale).
Cu toate acestea, experții cu care a discutat BBC consideră puțin probabil ca gruparea să lanseze atacuri majore, pe scară largă, împotriva Israelului.
“Hezbollah nu vrea cu adevărat să cadă în capcana Israelului, deoarece își dau seama că Benjamin Netanyahu și cabinetul său de război încearcă cu disperare să extindă războiul”, a declarat Gerges.
“Viitorul politic al lui Benjamin Netanyahu depinde de continuarea războiului din Gaza și de escaladarea acestuia pe fronturile nordice, cu Hezbollah și chiar cu Iranul însuși”, a precizat profesorul.
O reacție “simbolică”
Sadrzadeh crede că Iranul va avea probabil o reacție “simbolică” mai degrabă decât să riște un război direct cu Israelul.
“Iranul este expert în a efectua atacuri simbolice, cum ar fi cel ca răspuns la uciderea celui mai important comandant militar al său, Qasem Soleimani”, a spus Sadrzadeh, referindu-se la atacul cu rachete balistice efectuat de Iran asupra unei baze aeriene din Irak în care erau staționate trupe americane – la o săptămână după ce SUA l-au asasinat pe generalul iranian la Bagdad.
În ciuda promisiunii Iranului de “răzbunare severă”, niciun militar american staționat nu a fost ucis și au existat relatări conform cărora armata americană a fost avertizată în prealabil cu privire la rachetele care urmau să fie lansate.
Yousof Azizi, de la Școala de Afaceri Publice și Internaționale din cadrul Virginia Tech, consideră că în Iran se va da o luptă în spatele scenei, între cei care susțin că Iranul ar trebui să încerce să se impună ca putere nucleară pentru a descuraja agresiunea israeliană și figurile mai războinice, care sugerează atacuri directe asupra Israelului și a facilităților sale militare.
Dar Azizi a precizat pentru BBC că analiza interviurilor din presa de stat și a celor mai importante conturi de pe rețelele de socializare sugerează că politica de “răbdare strategică” va prevala.
Ce alte opțiuni mai are Teheranul
“Nu putem exclude faptul că, poate, Iranul ar putea folosi spațiul cibernetic ca o altă dimensiune pentru a se răzbuna pe Israel, fie pentru a efectua atacuri cibernetice asupra tehnologiei informației, fie pentru a paraliza, fura și scurge informații, fie pentru a încerca să afecteze cel puțin tehnologia operațională”, a declarat Tal Pavel, de la Institutul Israelian pentru Studii de Politici Cibernetice.
“Știm că, în ultimul deceniu și jumătate, există un război cibernetic clandestin continuu între Iran și Israel. Așa că, în acest caz, ar putea fi doar o altă etapă”, a spus el.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, va fi cel care va decide ce măsuri va lua Teheranul în cele din urmă, mai spun experții citați de postul britanic de televiziune.
Foto: Profimedia Images
