Sedimentele depuse la Lacul Crawford, o suprafață de apă mică, dar adâncă, din provincia Ontario din Canada, oferă dovezi inconfundabile că în urmă cu aproximativ şapte decenii Pământul a intrat într-un nou capitol geologic, influenţat de om, epoca Antropocenului, a anunţat marţi o echipă de cercetători, relatează Reuters şi CNN, preluate de News.ro.
Membrii Anthropocene Working Group (Grupul de Lucru pentru Antropocen, AWG) vor să-şi prezinte dovezile organismului ştiinţific internaţional care este responsabil cu denumirea erelor geologice din istoria Pământului.
Oamenii de ştiinţă au efectuat cercetări în 12 locuri din întreaga lume şi spun că Lacul Crawford, de lângă Toronto, este locul care a furnizat markeri geologici deosebit de convingători că epoca Antropocenului, în esenţă, epoca oamenilor, a sosit.
Termenul Antropocen, propus pentru prima dată în 2000 pentru a reflecta cât de profund a schimbat planeta activitatea umană, a devenit un cuvânt de interes academic folosit în mod obişnuit, care uneşte diferite domenii de studiu. Dar a existat un dezacord în cadrul comunităţii ştiinţifice cu privire la momentul în care a început această epocă propusă şi dovezile care să o demonstreze.
„Când 8 miliarde de oameni au, toţi, un impact asupra planetei, neapărat există o consecinţă”, a spus Colin Waters, profesor onorific la Şcoala de Geografie, Geologie şi Mediu de la Universitatea din Leicester şi preşedinte al Grupului de Lucru pentru Antropocen. „Am intrat în această nouă stare a Pământului şi aceasta ar trebui să fie definită ca o nouă epocă geologică”, a adăugat Waters.
AWG, un grup format în prezent din 35 de geologi, lucrează din 2009 pentru a face ca Antropocenul să fie parte a cronologiei oficiale a Pământului. Grupul a stabilit în 2016 că epoca Antropocenului a început în jurul anului 1950, la începutul erei testelor cu arme nucleare, ale căror urme geochimice pot fi găsite în întreaga lume. De atunci, cercetătorii au luat în considerare 12 locuri ce ar putea oferi dovezile-cheie necesare pentru a susţine propunerea lor.
Plutoniul din testarea armelor nucleare în anii 1950 a oferit „un marker foarte clar” pentru tranziţia la Antropocen şi a fost însoţit de o creştere a consumului de combustibili fosili şi de îngrăşăminte, schimbări profunde în utilizarea terenurilor şi o scădere a biodiversităţii cauzată de agricultură, spune AWG.
Prezenţa plutoniului şi a altor dovezi a fost găsită în probele de bază ale sedimentelor Lacului Crawford.
Epoca Antropocenului nu a fost încă recunoscută oficial de un organism ştiinţific numit Comisia Internaţională pentru Stratigrafie. Antropocenul, dacă va câştiga recunoaştere formală, ar urma epocii Holocenului, care a început acum 11.700 de ani, la încheierea ultimei ere glaciare.
„În mod clar, biologia planetei s-a schimbat brusc” în ultimii 70 de ani, spune Waters, care este de părere că „nu ne putem întoarce acum în Holocen”.
Straturile de sedimente depuse sub corpuri de apă şi în alte locuri pot oferi o înregistrare a modului în care, în timp, s-au schimbat condiţiile de mediu. Oamenii de ştiinţă au obţinut mostre de bază de sedimente de la Lacul Crawford şi mostre de sedimente, soluri, corali şi gheaţă din celelalte 11 locuri.
Sedimentul de la Lacul Crawford, spun cercetătorii, a arătat ”un vârf de aur” care ilustrează o schimbare bruscă, în termeni geologici, şi ireversibilă a condiţiilor Pământului. Asemenea vârfuri de aur, care încheie oficial un capitol geologic şi deschid un altul, ar putea fi observate în roci, gheţari sau sedimente marine pentru mii de ani de acum înainte.
„Datele de la Lacul Crawford sunt reprezentative pentru schimbările care fac ca timpul de la mijlocul secolului al XX-lea să fie diferit din punct de vedere geologic de ceea ce a fost înainte şi să fie demn, credem noi, de vârful de aur”, a spus Francine McCarthy, membru AWG şi profesor de ştiinţe ale pământului la Universitatea Brock din Canada.
Sedimentele lacului Crawford au oferit o înregistrare a schimbărilor accelerate care s-au desfăşurat în ultimele decenii, inclusiv urme de cenuşă produsă de arderea combustibililor fosili. Schimbările în compoziţia sedimentelor au reflectat, de asemenea, o gamă largă de alte efecte umane, inclusiv ploaia acidă, încălzirea globală şi pierderea biodiversităţii, au spus oamenii de ştiinţă.
Unii sugerează că Antropocenul a început în timpul revoluţiei industriale din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea sau chiar mai devreme. Echipa AWG spune însă că schimbările mai profunde nu au avut loc decât în anii 1950, când creşterea rapidă a economiei şi a populaţiei a condus la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi când radionuclizii din testarea armelor s-au infiltrat şi în sol şi în sedimente, în corali, inele de copaci şi gheţari.
„Aceşti radionuclizi, în special plutoniul, au amprenta efectivă la începutul anilor 1950 în materialele geologice din întreaga lume oferind un marker radioactiv care va persista timp de peste 100.000 de ani”, a declarat Andrew Cundy, membru AWG şi profesor de radioactivitate a mediului la Universitatea Southampton în Marea Britanie.
Dezbaterea, însă, continuă. „Sunt puţin sceptic în ceea ce priveşte exerciţiul, deoarece este ca şi cum am încerca să stabilim o dată exactă pentru un proces care s-a desfăşurat pe o perioadă de peste 50.000 de ani, poate peste 100.000, pe măsură ce oamenii s-au extins pe întreaga planetă”, a declarat Bill Laurance, biolog la Universitatea James Cook din Australia.
