Ce este dreptul la reparare și de ce este important? Consumatorii nu vor mai fi obligați să cumpere produse noi, în lipsa pieselor pentru recondiționarea celor vechi

Ce este dreptul la reparare și de ce este important? Consumatorii nu vor mai fi obligați să cumpere produse noi, în lipsa pieselor pentru recondiționarea celor vechi

Ați avut vreodata vreun telefon, tabletă sau consolă de jocuri care s-a stricat și nu găseați componenta necesară astfel că a trebuit să cumpărați alt produs?

De multe ori producătorii de electronice, autoturisme sau echipamente agricole nu oferă piese de schimb sau încearcă să controleze procesul de reparare oferind opțiunea doar în cadrul service-urilor autorizate de ei, cu componente livrate doar de ei, cu personal instruit doar de ei. Și la prețuri pe măsură.

În alte cazuri, nu oferă manuale pentru reparatori sau, chiar dacă aceștia reușesc operațiunea, companiile plasează cipuri pe electronicele produsului astfel încât acestea să blocheze funcționarea dacă detectează intervenții.

Practic, ești blocat să îți repari propriul produs pe care l-ai plătit. Aproape că ești forțat să cumperi altul nou, unde o iei de la capăt cu restricțiile producătorului.

Ei bine, nu…

Vot important în Parlamentul European

Parlamentul European a adoptat marți directiva privind „dreptul la reparare” pentru consumatori, cu 584 voturi pentru, 3 împotrivă și 14 abțineri, conform unui comunicat al instituției.

Directiva vine după ce asociațiile pentru drepturile consumatorilor au militat pentru dreptul de a prelungi viața produselor care pot fi reparate.

Aceasta vine în contextul în care tot mai multe companii optează pentru „închiderea” sistemelor produse.

Spre exemplu, dacă la un calculator desktop poți să schimbi procesorul, memoria și stocarea, prelungindu-i viața atâta timp cât există componente compatibile, odată cu miniaturizarea acest lucru nu mai este posibil.

În laptopuri nu se mai pot schimba atât de multe componente. La aproape toate nu se mai poate schimba procesorul, iar memoria doar la unele.

Iar la telefoane și tablete, care sunt și mai mici și subțiri, acestea sunt „sudate” pe placa de bază, iar intervențiile se pot face și mai greu.

În alte cazuri, producătorii leagă componentele de propriile softuri și blochează astfel atelierele independente de reparații.

Profitorii situației actuale

Printre producătorii acuzați că recurg la această tactică astfel încât să câștige mai mulți bani se află Apple – acuzată că restricționează reparațiile la iPhone-uri și Mac-uri, Microsoft – pentru tabletele și laptopurile sale din gama Surface și consolele Xbox, dar și producătorul de echipamente agricole John Deere, ale cărui combine ajung să coste chiar și 500.000 de dolari/euro.

Apple include cipuri de securitate pe produsele sale și a replicat în mai multe rânduri că restricțiile pe care le impune sunt pentru creșterea siguranței și împotriva infractorilor cibernetici.

În 2018, o investigație a CBC arăta că Apple cerea 700 de dolari pentru repararea unui MacBook, care în final a fost reparat de proprietar cu 50 de dolari. În alt caz, Apple cerea 1.200 de dolari pentru o reparație pe care un service indepedent o făcea gratuit.

De asemenea, IGN a scris anul trecut că SSD-urile folosite de Microsoft pentru stocare în consolele Xbox X sunt imposibil de reparat acasă și că trebuie trimise înapoi companiei dacă utilizatorii vor să le repare. Acest lucru este cauzat de o partiție secretă cu criptare. Generația anterioară, Xbox X și S, nu avea, iar utilizatorii puteau schimba singuri stocarea.

În SUA, între companiile care au militat împotriva „dreptului la reparare” se află și constructorul auto Tesla, dar și producătorii de echipamente medicale Johnson & Johnson, Philips și Medtronic, grupul farma Eli Lilly, producătorul de motoare de avioane și echipamente energetice General Electric, dar și companii ca T-Mobile, AT&T și eBay, conform organizației pentru protecția consumatorilor PIRG.

Noile obligații ale producătorilor

Normele clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Și asta pentru că electronicele nereparate devin apoi deșeuri, iar scopul este de a folosi mai mult produsele pentru a nu forța apoi producătorii să comande noi minereuri, să producă noi componente și noi plastice.

Directiva are următoarele prevederi:

Producătorii vor avea obligația de a repara produsul la un preț rezonabil, într-un termen rezonabil și să informeze consumatorii despre dreptul la reparare, conform unui comunicat al Parlamentului European.
Dacă reparația se face în perioada de garanție, atunci garanția se extinde cu un an.
După expirarea perioadei de garanție producătorii vor avea în continuare obligația de a repara produsele casnice care pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Aici intră telefoanele, mașinile de spălat, aspiratoarele etc. Lista categoriilor poate fi extinsă.
Consumatorii vor putea primi un dispozitiv împrumutat cât timp al lor este la reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul lor nu mai poate fi reparat.
Consumatorii vor primi un formular privind repararea, care va include prețurile și durata de reparare, în funcție de defectul constatat.
Va fi realizată o platformă europeană online, cu secțiuni pentru fiecare țară, unde vor putea fi găsite atelierele locale de reparații.
Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile pentru reparații. Le va fi interzis să blocheze reparațiile prin clauze contractuale sau să aibă programe informatice ce blochează repararea.

„Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva”, arată Parlamentul European.

Statele trebuie să informeze și să ofere vouchere

În fine, pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe”, spune raportorul pentru directivă René Repasi, social-democrat din Germania, despre actul legislativ.

Pașii următori

Directiva mai trebuie aprobată și de Consiliul European și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Odată trecut acest pas, statele membre ale UE, inclusiv România, vor trebui să implementeze directiva în legislațiile lor naționale.

Problemă de mediu

Consumatorii pierd 12 miliarde de euro pe an prin înlocuirea bunurilor, în loc să le repare, conform Comisiei Europene.

Pe lângă neajunsurile financiare produse consumatorilor, tacticile producătorilor au și un impact masiv asupra mediului.

Potrivit Comisiei Europene, eliminarea prematură a bunurilor de consum produce 261 de milioane de tone de emisii echivalente de dioxid de carbon, consumă 30 de milioane de tone de resurse și generează 35 de milioane de tone de deșeuri în UE în fiecare an.

Se preconizează că noile norme vor aduce în UE 4,8 miliarde de euro sub formă de creștere economică și investiții.

Noua directivă ar urma să elimine 18 milione de tone de dioxid de carbon în 15 ani și va economisi 176 miliarde de euro, conform Euractiv, care citează Comisia Europeană.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *