O implicare a Hezbollah în conflict ar complica situația Israelului și ar mări riscul de extindere a conflictului din Orientul Mijlociu, scrie Reuters. Oficialii americani citați de New York Times cred că gruparea libaneză nu vrea acest lucru deocamdată, dar ar putea fi totuși presată să intervină, în funcție de evoluția conflictului dintre Israel și Hamas.
Gruparea libaneză Hezbollah este de câteva zile implicată într-un schimb de focuri de rachete și artilerie cu Israelul, în cea mai periculoasă escaladare a confruntărilor de la războiul din 2006 și până în prezent, una care amenință să extindă conflictul dintre Israel și gruparea palestiniană Hamas.
Susținută puternic de Iran, care a lansat constant amenințări la adresa Israelului, Hezbollah a declarat deja că este pregătită să ajute Hamas și că o va face, atunci când va veni momentul.
Deși amenințătoare, atacurile de până acum ale Hezbollah par să fi fost totuși unele relativ temperate, concepute tocmai pentru a evita un alt război major, au explicat experții citați de Reuters.
Ministrul israelian al apărării a declarat și el pe 15 octombrie că Israelul nu are niciun interes să poarte un război pe frontul nordic, dar a avertizat că va răspunde mai dur dacă atacurile Hezbollah continuă.
Oficialii occidentali și experții se tem că implicarea grupării libaneze ar complica foarte mult conflictul din Orientul Mijlociu. Hezbollah dispune de o forță militară mai mare decât cea a Hamas și de un arsenal mai puternic decât cel al grupării palestiniene.
Cum a apărut Hezbollah
Hezbollah este un partid politic musulman șiit și o grupare militantă care deține puterea politică în Liban și este sprijinită de Iran. A apărut în anii ’80, în timpul războiului civil libanez, care a durat 15 ani, ca reacție la ocuparea de către Israel a regiunii sudice a țării, scrie Washington Post.
Gardienii Revoluției din Iran sunt cei care au fondat Hezbollah în 1982, parte a efortului de a exporta Revoluția Islamică din 1979 în întreaga regiune și de a lupta împotriva forțelor israeliene.
În manifestul său din 1985, Hezbollah a prezentat distrugerea Israelului ca obiectiv principal.
Împărtășind ideologia islamistă șiită a Teheranului, Hezbollah a recrutat musulmani șiiți libanezi. În timp, grupul a evoluat de la o facțiune obscură la o forță puternic înarmată, cu o influență majoră asupra statului libanez.
În Liban, gruparea are influență asupra unei mari părți a comunităților șiite. Împreună cu toate celelalte partide politice, Hezbollah a fost ținta furiei publice care a izbucnit în octombrie 2019, când milioane de oameni au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva corupției din guvern.
Partidul a depus, de asemenea, eforturi pentru a bloca ancheta privind explozia devastatoare din 2020, din Beirut, care a ucis peste 200 de persoane.
Organizația are o mare influență politică în Liban, în parte din cauza lipsei de sprijin din partea statului pentru comunitatea șiită locală.
Ce armată are Hezbollah și care este diferența față de Hamas
În timp ce alte organizații libaneze au acceptat dezarmarea, după războiul civil, Hezbollah și-a păstrat armele pentru a lupta împotriva forțelor israeliene care ocupau sudul predominant șiit al țării. Anii de luptă de gherilă au determinat Israelul să se retragă din regiune, în 2000.
Hezbollah și-a demonstrat progresele militare în 2006, în timpul unui război de cinci săptămâni cu Israelul, care a izbucnit după ce forțele sale au intrat în Israel, răpind doi soldați și ucigându-i pe alții.
Hezbollah a lansat mii de rachete asupra Israelului în timpul conflictului soldat cu moartea a 1.200 de persoane din Liban, majoritatea civili, și a 158 de israelieni, majoritatea soldați, potrivit Reuters.
Puterea militară a Hezbollah a crescut după ce gruparea a intrat în Siria, aliată a Iranului în regiune, pentru a-l ajuta pe președintele Bashar al-Assad să lupte împotriva rebelilor majoritar musulmani sunniți. Acolo, Hezbollah a luptat împotriva ISIS și a Frontului al-Nusra, afiliat Al-Qaida.
În prezent, Hezbollah se laudă cu arme eficiente, inclusiv rachete de precizie și drone, și spune că poate lovi toate zonele din Israel.
În 2021, liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a declarat că grupul avea 100.000 de luptători. Prin comparație, efectivele Hamas sunt estimate la 20.000 de luptători potrivit unor surse, maxim 40.000 conform altora.
Spre deosebire de Hamas, Hezbollah este o putere regională. Gruparea a fost o sursă de inspirație și de sprijin pentru alte grupuri susținute de Iran în Orientul Mijlociu. A antrenat grupări armate în Irak și a luat parte la luptele din această țară.
Arabia Saudită afirmă că Hezbollah a luptat, de asemenea, în sprijinul Houthis, aliați ai Iranului, în Yemen. Hezbollah neagă acest lucru.
Iranul oferă Hezbollah arme și bani. Statele Unite estimează că Iranul i-a alocat sute de milioane de dolari anual în ultimii ani.
Care este rolul Hezbollah în conflictul dintre Israel și Hamas
Hezbollah are legături profunde cu Hamas, care controlează Gaza, și cu Jihadul Islamic, o altă facțiune palestiniană susținută de Iran.
Lideri de rang înalt ai Hamas trăiesc în Liban și au întâlniri frecvente cu omologii din Hezbollah, scrie Washington Post.
Hezbollah a declarat că se afla în „contact direct cu conducerea rezistenței palestiniene” pe 7 octombrie, ziua în care teroriștii Hamas au lansat atacul fără precedent în Israel, ucigând peste 1.300 de persoane.
De la 7 octombrie, Hezbollah a schimbat în mod frecvent focuri de artilerie și rachete peste graniță cu Israelul.
În plus, Hamas și Jihadul Islamic, ambele prezente în Liban, au organizat pentru prima dată atacuri asupra Israelului din Liban, inclusiv o infiltrare transfrontalieră în Israel a Jihadului Islamic, pe 10 octombrie.
Tzachi Hanegbi, consilierul pe probleme de securitate națională al premierului israelian Benjamin Netanyahu, a declarat pe 14 octombrie că ostilitățile par să fie temperate. Hanegbi a avertizat însă Hezbollah să nu întreprindă acțiuni care ar putea duce la „distrugerea” Libanului.
Ce șanse sunt ca Hezbollah să deschidă un nou front cu Israel
Agențiile de informații americane și israeliene analizează acum situația pentru a înțelege dacă așteptata ofensivă terestră a Israelului în Fâșia Gaza ar putea determina Hezbollah să lanseze o campanie militară pe scară largă împotriva Israelului, din Liban, scrie New York Times.
Oficialii americani sunt de părere că desfășurarea celor două portavioane, alături de avioanele lor și de navele de escortă, a părut – pentru moment – să descurajeze un atac major al Hezbollah. Israelul și-a consolidat, de asemenea, granița de nord.
Un atac al Hezbollah, la granița de nord a Israelului, ar complica situația din regiune. Hartă: Al Jazeera
Oficialii israelieni și americani consideră în prezent că liderul Hezbollah nu dorește un război total cu Israelul, de teama daunelor pe care acesta le-ar provoca grupului său și Libanului. Oficialii americani au declarat că această evaluare s-ar putea schimba, pe măsură ce evenimentele se desfățoară, iar ei strâng mai multe informații.
Washingtonul este din ce în ce mai îngrijorat de faptul că Nasrallah va fi presat de membrii liniei dure a grupului să se angajeze într-un război la scară largă despre care vorbește public, dar pe care, potrivit oficialilor americani și israelieni, încearcă să îl evite în privat.
Oficialii americani au declarat că următoarele mișcări ale lui Nasrallah vor depinde probabil de modul în care se va desfășura războiul terestru israelian din Gaza. Oficialii americani și israelieni se tem că Nasrallah nu va mai rezista presiunii de a deschide un front, pe măsură ce numărul victimelor palestiniene va crește, în timpul invaziei terestre.
„Dacă pare că Hamas va fi distrusă, Hezbollah va avea o presiune incredibilă pentru a se implica direct și pentru a deschide un front nordic”, a declarat pentru New York Times Mick Mulroy, un fost înalt oficial al Pentagonului și ofițer al CIA.
„Cu cât mai mulți civili uciși, cu atât mai multă indignare va veni din partea oamenilor din regiune. Acest lucru va pune mai multă presiune pe Hezbollah să se alăture luptei sau să-și piardă credibilitatea”, a spus acesta.
Care este rolul Hezbollah în Liban
Influența Hezbollah este susținută de arsenalul său sofisticat și de sprijinul multor șiiți libanezi care spun că grupul apără Libanul de Israel. Partidele libaneze care se opun Hezbollah spun însă că grupul a subminat statul și îl acuză că antrenează unilateral Libanul în conflicte armate.
Hezbollah are miniștri în guvern și legiuitori în parlament. A intrat în politica libaneză mai proeminent în 2005, după ce Siria și-a retras forțele din Liban, în urma uciderii fostului prim-ministru Rafik al-Hariri, care simboliza influența saudită în țară.
Un tribunal sprijinit de ONU a condamnat în absență trei membri Hezbollah pentru asasinat. Hezbollah neagă orice rol, descriind tribunalul ca fiind un instrument al dușmanilor săi.
În 2008, o luptă pentru putere între Hezbollah și adversarii săi politici libanezi, care aveau sprijinul Occidentului și al Arabiei Saudite, a degenerat într-un scurt conflict. Luptătorii Hezbollah au preluat controlul asupra unor părți din Beirut după ce guvernul a promis că va lua măsuri împotriva rețelei de comunicații militare a grupului.
În 2016, Michel Aoun, un politician creștin aliat Hezbollah, a devenit președinte. Doi ani mai târziu, Hezbollah și aliații săi au obținut o majoritate parlamentară. Această majoritate a fost pierdută în 2022, dar grupul a continuat să exercite o influență politică majoră.
Hezbollah, acuzat de atacuri asupra unor ținte occidentale
Oficiali libanezi din domeniul securității și serviciile de informații occidentale au declarat că grupuri care aveau legături cu Hezbollah au comis atacuri sinucigașe asupra ambasadelor și obiectivelor occidentale și au răpit occidentali în anii ’80.
Unul dintre grupuri, Jihadul Islamic, fără legătură cu organizația palestiniană, ar fi fost condus de Imad Moughniyah, un comandant de top al Hezbollah care a fost ucis într-un atac cu mașină capcană, în Siria, în 2008.
Argentina acuză Hezbollah și Iranul pentru atentatul cu bombă din 1994 asupra unui centru comunitar evreiesc din Buenos Aires, în care au fost ucise 85 de persoane, și pentru un atac din 1992 asupra ambasadei israeliene din Buenos Aires, soldat cu 29 de morți. Atât Iranul, cât și Hezbollah neagă responsabilitatea.
Statele Unite consideră Hezbollah responsabil pentru un atentat sinucigaș cu bombă care a distrus cartierul general al pușcașilor marini americani din Beirut în 1983, ucigând 241 de militari, și pentru un atac sinucigaș comis în același an asupra ambasadei SUA.
Un atentat sinucigaș cu bombă a lovit, de asemenea, o cazarmă franceză din Beirut în 1983, ucigând 58 de parașutiști francezi.
Referindu-se la aceste atacuri și la luarea de ostatici, liderul Hezbollah, Nasrallah, a declarat într-un interviu acordat în 2022 că acestea au fost comise de grupuri mici care nu au legătură cu gruparea.
Țările occidentale, inclusiv Statele Unite, desemnează Hezbollah drept organizație teroristă. La fel o fac și statele arabe din Golf aliate cu SUA, inclusiv Arabia Saudită.
Uniunea Europeană clasifică aripa militară a Hezbollah ca fiind un grup terorist, dar nu și aripa sa politică.
