Unele dintre cele mai mari atrocități din cursul atacurilor violente lansate de teroriștii Hamas în dimineața zilei de 7 octombrie 2023 asupra Israelului au avut loc în mici comunități situate în apropiere de Fâșia Gaza, care poartă denumirea de kibbutz. Rând pe rând, militanții Hamas puternic înarmați au provocat o adevărată baie de sânge în Kfar Aza, Be’eri, Nahal Oz, Urim sau Magen, unde au ucis sute de localnici, între care și zeci de bebeluși, și au mutilat unele dintre cadavre. De altfel, kibbutz-urile au fost unele dintre primele locuri atacate de militanții palestienieni după ce au trecut prin breșele făcute în zidurile care delimitau Fâșia Gaza.
În cele ce urmează îți vom spune tot ceea ce trebuie să știi despre kibuţ (kibbutz), ce este, cum a apărut, cum este organizat sau de unde provine această denumire.
Ce este un kibuţ (kibbutz)
Un kibbutz (kibuţ) este o formă de comunitate rurală cooperatistă colectivă, caracteristică Israelului și sionismului social-democrat și socialist, potrivit Wikipedia. Aceste așezări au fost create ca niște comunităţi agricole şi colectiviste, în care locuitorii împart munca, resursele şi stilul de viaţă. Istoria kibbutz-ului se confundă, practic, cu istoria statului modern Israel, originala entitate rurală evoluând de-a lungul timpului în noul stat din Orientul Apropiat.
Vedere aeriană asupra unui kibuţ (kibbutz)
Ele îşi au rădăcinile în comunităţile agricole timpurii din perioada pre-Israel, iar multe dintre acestea şi-au adaptat şi și-au diversificat activităţile de-a lungul istoriei. În zilele noastre, kibbutz-urile reprezintă o parte importantă a societăţii israeliene. În timp, aceste așezări s-au modificat și au devenit o formă populară de asociere și de trai, bazându-se pe idealul traiului într-o comunitate bine sudată și pe activități agricole.
Scurtă istorie a kibbutz-urilor
Ideea de kibbutz a început să se dezvolte la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, odată cu mișcarea sionistă și cu influxul de evrei care se întorceau în Palestina istorică. Primul kibuţ (kibbutz) a fost înfiinţat în 1909-1910, în nordul actualului teritoriu, la Deganya (n.n. – de la cuvântul dagan, care înseamnă grâu), cu aproape patru decenii înainte de fondarea statului modern israelian, relatează CNN. Cei care au pus bazele celui mai vechi kibbutz au fost zece bărbați și două femei, coloniști evrei, care proveneau din Europa de Est, mai exact din Rusia și Polonia. Dornici de a începe o viață nouă, departe de excesele antisemitismului din acele vremuri și, mai târziu, de Holocaust, aceștia au fondat așezarea pe o bucată de pământ unde aveau să construiască ferme şi fabrici.
Recoltarea cerealelor într-un kibbutz (1920)
Ceea ce a început ca un grup de câteva colibe s-a transformat trei decenii mai târziu într-o comunitate de 60 de case și o duzină de clădiri publice. Principalul produs de export în Deganya era laptele, dar comunitatea a livrat în fiecare an și 20.000 de legături de banane, 12.000 de cutii de portocale și grapefruit și 15.000 de cutii de roșii. Deganya este locuită și astăzi, iar succesul său i-a convins și pe alții să creeze alte kibbutz-uri, astfel că până în 1950, la doi ani după apariția statului modern Israel, existau deja 214 de kibbutz-uri în toată țara, în care trăiau peste 67.550 de israelieni, potrivit datelor Bibliotecii Virtuale Evreiești.
De unde provine numele de kibbutz
Kibbutz-ul este o societate dedicată ajutorării mutuale și respectării drepturilor membrilor săi. Este un sistem socio-economic care se bazează în primul rând pe principiile proprietății comune, precum și o entitate socială bazaă pe egalitate și cooperare care pune accentul în egală măsură pe educație, consum și responsabilitate. Prin urmare, toţi membrii primesc acelaşi salariu. În plus, fiecare dintre ei primeşte gratuit locuinţe în cadrul comunităţii şi locuri de muncă, adesea în activităţi interne agricole sau industriale. Aceste kibbutz-uri oferă şi servicii precum îngrijire medicală gratuită pentru membri.
Kibbutz (n.n. – în ebraică קיבוץ) se traduce prin „loc de adunare” sau „colectiv” și provine de la verbul lekabetz, care înseamnă „a aduna”, „a strânge”, „a colecta”. În perioada celei de-a Doua Aliyá – imigrarea evreilor din diaspora în Țara lui Israel – se folosea denumirea kvutzá (n.n. – קבוצה, kvutzá), termen care în ebraică înseamnă „grup” sau „grupă”. Din anii ’20 s-a încetățenit denumirea de kibbutz/kibuț pe care o știm cu toții astăzi.
Câte kibbutz-uri există în Israel
Membrii unui kibbutz trăiesc în comun și lucrează împreună pe câmpuri sau în alte activităţi economice, pentru bunăstarea colectivă, iar la sfârșit împart rezultatele în mod egal. În mod tradițional, mesele sunt pregătite şi consumate în grup, promovându-se în acest fel un sentiment de comunitate. În trecut, copiii erau crescuţi separat de părinţi, însă astăzi această practică a fost abandonată, iar părinţilor li se permite să petreacă mai mult timp cu copiii lor.
O casă dintr-un kibuţ (kibbutz)
Populația din kibbutz-uri nu a fost niciodată foarte numeroasă, dovadă că, la ora actuală, în astfel de așezări trăiesc în jur de 2,5% din întreaga populaţie a Israelului. Explicația este aceea că mulţi tineri care se nasc în aceste comunităţi plească în marile oraşe. Totuşi, această stare de fapt nu ameninţă poziţia pe care kibbutz-urile o ocupă în imaginarul colectiv israelian şi nu numai. La mai bine de un secol de la fondarea primei aşezări de acest tip, Degania Alef, liderii politici din Israel, indiferent de partidul din care fac parte, s-au întrecut în a-şi exprima omagiul şi admiraţia faţă de proiectul centenar al muncii şi traiului în comun.
În momentul de față, în Israel există între 250 și 270 de kibbutz-uri, cu o populaţie totală de aproximativ 125.000 de locuitori, relatează site-ul NPR. Un kibbutz este o așezare agrară delimitată de câmpuri sau de deşert, care se guvernează prin mecanisme de democraţie directă. De obicei, în aceste locuri trăiesc între 100 şi 1.000 de oameni.
Kibbutz-urile, în zilele noastre
Deși kibbutz-urile erau diferite, fiecare dintre acestea au fost susținute de idealurile economice și interpersonale ale socialismului, dar și de spiritul sionismului. Așezările erau conduse democratic, iar profiturile lor erau împărțite în mod egal între membrii comunității.
În perioada imediat următoare după nașterea statului Israel, kibbutz-urile au reprezentat un adevărat motor economic important pentru această țară, dar și o parte integrantă a identității naționale. Noile aşezări se bazau pe un socialism rigid şi comunitar, influenţat de ideile primilor intelectuali sionişti, mai scrie CNN. Mai târziu, în anii ʼ70, pe măsură ce Israelul s-a transformat dintr-un stat sărac, deșertic, într-o economie modernă, vibrantă, influența și importanța modelului kibbutz a înregistrat un declin, iar una dintre principalele probleme a reprezentat-o acumularea de datorii.
Câți israelieni trăiesc în kibbutz-uri
Așa cum aminteam anterior, înainte de atacurile sângeroase din 7 octombrie 2023, în jur de 125.000 de persoane trăiau în kibbutz-urile din toată țara, dintr-un total de peste 9,17 milioane de locuitori cât are Israelul.
Comunitățile din kibutz-urile moderne numără de obicei între 100 și 1.000 de membri, iar printre israelieni trăiesc astăzi și străini, în special thailandezi, care sunt angajați să le lucreze pământul. Locuitorii kibbutz-urilor sunt priviți și acum ca fiind „de stânga”, iar mulți dezaprobă politicile actualului guvern ultranaționalist de la Tel Aviv față de Gaza și de Cisiordania.
Istoria şi simbolismul politic puternic pe care îl moştenesc sunt cauzele pentru care kibbutz-urile au devenit parte a conflictului politic şi teritorial în curs dintre Israel şi Hamas, care au dus la masacrarea a sute de israelieni nevinovați.
Kibbutz-urile, între economie, turism și cultură
Multe kibbutz-uri care au fost fondate urmând principii socialiste și sioniste au suferit schimbări semnificative de-a lungul anilor. Între anii 1980 și 1990, multe comunități de acest gen au traversat o perioadă de reformă economică și structurală, care le-a permis membrilor să-și gestioneze mai bine resursele personale și economice. Astfel, potrivit Washington Post, multe kibbutz-uri s-au industrializat în cele din urmă pentru a găsi noi modalități de a face bani, în timp ce altele au adoptat modele parțial privatizate sau cooperative mixte, încorporând elemente de proprietate privată și administrare a resurselor.
În ultimele decenii, schimbările economice și sociale au avut un impact semnificativ asupra modelului tradițional al kibbutz-urilor. Mulți tineri locuitori ai kibbutz-urilor au ales să părăsească comunitățile pentru a urma cariere în afara agriculturii sau industriei tradiționale a kibbutz-urilor, ceea ce a determinat o schimbare demografică semnificativă în aceste comunități. În același timp, multe kibbutz-uri au început să dezvolte facilități turistice având același scop, și anume de a-și spori veniturile. Astfel, mulți vizitatori pot experimenta sau, ținând cont de contextul tragic de acum, puteau experimenta viața într-un kibbutz prin programe de voluntariat, șederi scurte sau tururi organizate.
De asemenea, există destule kibbutz-uri care și-au diversificat activitățile tradiționale ce țin de agricultură optând pentru alte domenii, cum ar fi industria de înaltă tehnologie, producția de componente electronice, producția de software și altele. Această diversificare a contribuit din plin la creșterea economică a kibbutz-urilor și la adaptarea acestora la modificările economice survenite la nivel global, mai scrie sursa citată. Nu în ultimul rând, trebuie spus că aceste comunități au jucat un rol important în dezvoltarea culturală a Israelului. Multe dintre ele au fost centre de activitate artistică, literară și muzicală, contribuind la promovarea culturii țării.
Sursa foto: shutterstock.com
Vezi şi curiozități despre Israel – lucruri mai puțin știute despre ”Țara Sfântă”!
