Limba română este bogată în proverbe si zicale ce au la bază înțelepciunea populară transmisă prin viu grai. Una dintre aceste expresii cu tâlc este ”câinii latră, ursul merge” și este o zicală foarte populară pe plaiurile mioritice. Cu toate acestea, nu se știu prea multe despre originea acestui proverb.
De unde vine expresia ”câinii latră, ursul merge”
Expresia câinii latră, ursul merge este frecvent întâlnită în limba română, însă proveniența ei este incertă. Cu toate acestea, o variantă foarte asemănătoare – câinii latră, caravana trece – este întâlnită și în alte limbi din Europa și nu numai.
Originea acestei expresii este adesea atribuită culturii tradiționale a Orientului Mijlociu sau a Asiei de Sud, dar nu există o sursă exactă sau o dată precisă care să ateste originea. Această expresie există și în limba turcă – it ürür, kervan yürür, dar și în limba engleză – the dog barks, but the caravan goes by.
Expresia ar putea reflecta mentalitatea nomadă și a negustorilor care călătoreau cu caravanele prin deșerturi sau regiuni îndepărtate, întâmpinând adesea provocări pe parcursul călătoriei.
Ce înseamnă expresia câinii latră, ursul merge
Expresia câinii latră, caravana trecere, cu forma ei românească – câinii latră, ursul merge, a fost adaptată și a devenit parte a folclorului global, fiind folosită în diverse culturi și limbaje pentru a ilustra perseverența în fața adversităților. Ideea centrală este aceea că, indiferent de zgomotul sau ostilitatea din jur, oamenii sau lucrurile pot să-și continue cursul fără să fie afectate.
În esență, expresia sugerează că o persoană sau o entitate puternică și hotărâtă nu este afectată de vorbele critice sau de opoziție. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să te oprești sau să te lași descurajat de comentariile negative sau de împotrivirea celor din jur.
Ce sunt proverbele și zicalele
În cultura românească, proverbele și zicalele ocupă un loc important. Acestea sunt adesea folosite pentru a ilustra sau sublinia o situație și au o putere descriptivă și educativă.
Proverbele sunt expresii scurte care conțin o lecție morală sau o înțelegere profundă a vieții. Acestea sunt adesea formulate sub forma unor fraze simple, ușor de memorat și de transmis din generație în generație. Acum sute de ani, proverbele erau considerate drept reguli de conduită pe care oamenii le respectau, conform spuselor etnologilor și sociologilor.
Proverbele sunt adesea legate de valorile culturale și sociale ale unei comunități și reflectă înțelepciunea colectivă a acelei comunități. Similar cu proverbele, zicalele au adesea o componentă morală și pot oferi ghidare în luarea deciziilor și în comportamentul cotidian. Zicalele pot fi specifice unei culturi sau pot avea valabilitate universală, în funcție de conținutul lor.
Descoperă cele mai cunoscute proverbe românești.
Originea limbii române
Așa cum aflăm încă din primele clase, la școală, limba română este o limbă de origine latină. Mai exact, limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană.
Înainte de a deveni limba română, latina din Dacia s-a îmbogățit și cu unele cuvinte vechi grecești. Este vorba de cuvinte specifice latinei dunărene, transmise apoi limbii române, inexistente în celelalte limbi romanice.
Teritoriul de formare a limbii române a fost atât la nord, cât şi la sud de Dunăre, şi s-a încheiat aproximativ în secolul al VII-lea, moment de la care se poate vorbi de existenţa poporului român şi a limbii române. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova.
Dialectele limbii române
Dialectele şi subdialectele (graiuri) româneşti fac obiectul disciplinei numite dialectologie. Potrivit specialiștilor, sunt patru dialecte în limba română și anume:
Dialectul Dacoromân – în Dacia istorică, la nord de Dunăre, pe teritoriul României de astăzi.
Dialectul Aromân – în sudul Peninsulei Balcanice (Grecia, Macedonia, sudul Albaniei şi Bulgaria, mai rar în România);
Dialectul Meglenoromân – în sudul Bulgariei şi nordul Greciei, pe valea râului Vardar, în regiunea numită Meglenia.
Dialectul Istroromân – vorbit azi în Peninsula Istria din Croaţia
Graiurile limbii române
Graiurile limbii dacoromâne, în afara românei standard, includ: graiul ardelenesc; graiul bănățean; graiul crișean; graiul bucovinean; graiul moldovenesc; graiul maramureșean; graiul muntenesc.
Sursă foto 123rf.com
