Pe 14 aprilie, România a înregistrat un consum de energie electrică la un nivel minim istoric, cu un record de doar 3.900 MW aproape de ora 15:00, cel mai scăzut de când Transelectrica furnizează date interactive, începând cu 2007.
Acest prag minim este cu siguranță cel mai redus din epoca modernă a țării, luând în considerare că anterior era un consum industrial consistent, care menținea o valoare instantanee zilnică de cel puțin 8.000 MW, indiferent de sezon.
Factorii determinanți ai acestui fenomen
Două motive principale contribuie la acest minim istoric. Primul este legat de aportul prosumatorilor – posesorii de instalații fotovoltaice care, beneficiind de zile însorite, își generează intern energia necesară fără a recurge la sistemul național. Cel de-al doilea motiv este scăderea generală a consumului, atât în sectorul industrial, cât și în cel casnic.
Fabricile, ca mari consumatori, nu și-au revenit în producție, chiar dacă prețurile energetice au scăzut sub nivelurile anterioare anului 2022, marcat de invazia rusească în Ucraina. Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori individuali de electricitate din România, nu a reactivat toate cuptoarele, iar Liberty Galați funcționează cu capacitate redusă. De asemenea, multe fabrici au început să devină ele însele prosumatori, conform Economedia.ro.
Reflectarea tendinței în datele de consum și producție
Graficul atașat evidențiază faptul că, în ziua de 14 aprilie, toți indicatorii pieței de producție și consum de energie electrică au atins valori minime. Pe lângă consumul scăzut, producția de energie a fost foarte redusă, ajustându-se la cerere. Doar centrala nucleară a funcționat la parametri obișnuiți, în timp ce producția hidro a fost puțin peste 700 MW și cea a termocentralelor pe cărbune și gaze naturale a fost neglijabilă.
Impactul energiei fotovoltaice și dinamica prețurilor pe piață
Un aport semnificativ de energie fotovoltaică în ultimele zile a condus la prețuri negative pe piața energetică, un fenomen rar, care coincide cu cererea internă redusă. Prețurile au scăzut până la –40 euro/MWh în jurul prânzului, când consumul a atins minimul zilei. Cu toate acestea, prețurile cresc spre seară, în timpul vârfurilor de consum. În mod obișnuit, în timpul zilei, energia este exportată către țările vecine cu cerere mai mare, precum Ungaria și Bulgaria, dacă cererea internă din România este scăzută.
Consecințele și interpretările acestui record negativ
În vreme ce acest record negativ de consum poate reflecta eficiența crescută și autonomia energetică pe fondul investițiilor în energie regenerabilă, ridică întrebări privind starea actuală a industriei și viitorul cererii de energie în România. Pe de o parte, prosumatorii și producția de energie verde par a aduce beneficii pe termen lung, însă pe de altă parte, aceste schimbări pun în lumină provocările economice și necesitatea adaptării industriei la noile condiții de piață. Dinamica actuală a consumului de energie și evoluția prețurilor pe piața energetică vor continua să joace un rol crucial în modelarea politicii energetice naționale și a strategiilor industriale pe termen mediu și lung
