Tot anul școlar au plantat copaci, au strâns gunoaie, au reciclat și au făcut campanii de conștientizare despre colectarea selectivă în orașele lor, în cadrul concursului național de educație de mediu Ecoprovocarea. Dintr-o tabără de mediu organizată în Cheia, jud. Prahova, elevii câștigători ai concursului au vorbit cu publicația de educație Școala 9 despre ce îi motivează pe ei să ia atitudine pentru a proteja mediul și cum încearcă să-i convingă și pe alții să o facă. Și ei, dar și profesorii lor sunt de părere că este nevoie de mai multă educație de mediu.
În total, în cele șapte luni de școală, elevii au trimis la reciclat peste 170 de tone de materiale colectate separat, au strâns 3.200 de saci de gunoaie din comunități locale, au plantat 87.000 de puieți și au făcut schimb de 48.000 de obiecte la târgurile de economie circulară.
„Sunt teme ușoare de citit, dar mai greu de conștientizat. Și când vine vorba de a arăta de ce trebuie să acționeze și să fie acolo pentru mediu, e mai greu. Trebuie să-i provoci omului un sentiment de empatie, de acceptare, pentru că altfel le ignoră”, spune Iarina. În vârstă de 17 ani, ea însăși elevă la Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn” din Arad, le-a explicat celor din echipa pe care a coordonat-o despre consum responsabil și sustenabilitate.
Iarina a venit în tabără ca facilitator, după ce a participat la Ecoprovocarea în anii trecuți. Nu-și amintește cum și de ce a devenit atât de implicată în protecția mediului, dar admite că „m-am sensibilizat la tot ce am citit despre mediu, orice veste”.
Crede că într-o mare măsură despre asta este vorba, a fi sensibil și empatic la ce se întâmplă în jurul tău. Asta încearcă să le insufle și colegilor ei din tabără, elevilor pe care îi coordonează în echipa ei în funcție de activitate.
„Fiecare om are în primul rând responsabilitatea de a fi el sustenabil cu sine. Dar asta ține de lucrurile mărunte, să nu folosești atât de mult curent, să nu consumi atât de multă apă, să nu faci risipă alimentară. Începe ca o chestie personală, dar acțiunile astea mărunte cresc. Fiecare om prin acțiunile sale este responsabil, dar când vine vorba de acțiuni mai mari, este nevoie de autorități”, afirmă Iarina.
Nu știm să consumăm fără să facem risipă
E de părere că, dintre cele 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), pe care statele membre ONU, inclusiv România, și le-au asumat, țara noastră stă cel mai prost la consumul responsabil, dar și la egalitatea de gen și justiție. „Dacă mai stau să mă gândesc, cred că le-aș spune pe toate”, glumește ea.
Până în 2030, țările trebuie să combată sărăcia, foametea, injustiția, inegalitatea, să garanteze educație egală, accesul tuturor la locuințe de calitate, să ia măsuri de combatere a schimbărilor climatice și așa mai departe.
În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a făcut progrese semnificative doar în trei dintre aceste obiective, potrivit Eurostat: muncă cinstită și creștere economică, reducerea sărăciei și egalitatea de gen. Statele europene s-au mișcat prea puțin spre deloc pentru obiectivele care privesc consumul și producția responsabile, viața acvatică, apă curată și combaterea foametei, arată raportul de anul acesta al Eurostat.
Și Sava crede că România face prea multă risipă. În fond, planeta și-a consumat deja toate resursele naturale pe anul acesta de la începutul lunii august, ba chiar România trăiește pe datorie încă din iunie.
„Oamenii țin lumina aprinsă și ziua. Și risipa apei, lasă apa să curgă tare când se spală pe mâini în loc să dea drumul regulat”, e de părere tânărul, unul dintre elevii din echipa Iarinei. Este în clasa a XII-a, la Liceul Teoretic Mircea Eliade, din Întorsura Buzăului.
El și colegii săi au luat premiul I pentru plantare, dar a ajutat și celelalte echipe din liceul său care s-au înscris la celelalte categorii. A mers ca fotograf, fiind în clubul de fotografie al liceului, dar nu a stat deoparte.
„Încerc să-i conving prin exemplu”
Adriana este în clasa a XI-a la Colegiul Național I.C. Brătianu, din Pitești. Pentru ea este primul an în tabăra Ecoprovocarea, după ce a câștigat la categoria reciclare. Mărturisește că nu a fost atât de interesată de mediu până recent, dar nici nu a avut în jurul ei persoane care să fie, astfel că nu a avut pe cine să urmeze.
Acum, nu mai poate concepe să nu pună deșeurile separat, de exemplu. „Și încerc să-i conving și pe alții prin exemplu. Poate prima dată o fac pentru că se simt prost că o faci tu, dar încet-încet își dau seama că e important”, spune Adriana.
Studii din toată lumea, inclusiv din România, arată că peste 70% dintre tineri sunt preocupați de problemele de mediu și sunt mai implicați în acestea decât generațiile dinaintea lor.
„Cred că noi suntem mai preocupați de mediu deoarece cu timpul au apărut tot felul de probleme. Generațiile părinților, bunicilor mei nu se confruntau cu aceste probleme în trecut”, încearcă Adriana o explicație.
„Probabil li s-a spus verde-n față că resursele Terrei sunt pe terminate, că sunt oameni care mor de foame și de sete în Africa, unde se întâmplă tragedii, și văd cu ochii lor asta”, e de părere Maria Belciu, profesoară de „cea mai frumoasă disciplină, care deschide ochii spre lume” la Liceul Mihai Eminescu, din Călărași. Adică profesoară de geografie. E și „vremelnic inspector școlar”.
Elevul este „lovit din plin” de problemele de mediu încă din gimnaziu, când la ora de geografie li se vorbește despre protecția mediului natural. Apoi, în liceu, într-a XI-a, studiază geografia mediului înconjurător, cu problemele lumii contemporane, resursele epuizate, populația.
„Toate acestea schimbă comportamente. Ca să fii cetățean responsabil, trebuie să te responsabilizezi pe tine. Dacă ești responsabil de ceea ce faci tu, inclusiv cu mediul, îi va fi bine și aproapelui tău”, afirmă Belciu.
„Până nu-i punem să sorteze niște deșeuri, nu va fi suficient doar să vorbim despre asta”
Elevii însă cred că nu este suficient.
„În curriculum nu prea există materii care să se axeze în totalitate pe mediu sau măcar să aibă puțin legat de mediu. Sunt câteva lecții la geografie, în clasele a X-a și a XI-a se axează pe politică, dar și acolo sunt limitate lecțiile, sunt câteva care țin de sustenabilitate”, spune Iarina.
La rândul său, Adrianei i-ar plăcea să existe mai multe opționale dedicate mediului în școli, pentru că „fie că îți place, fie că nu, o oră pe săptămână ești acolo și înveți niște lucruri, îți rămân în cap”.
Iarina e însă de părere că o materie sau chiar numai un opțional în plus la școală e prea mult, în contextul în care elevii au deja materia încărcată. De aceea, afirmă tânăra, genul acesta de cunoștințe ar trebui aprofundate mai degrabă nonformal, cum se întâmplă în tabăra de mediu.
Pe de-o parte, din cauza curriculei încărcate, pe de altă parte pentru că „dacă mediul ar fi predat ca matematica, ar fi și mai scăzut interesul față de mediu”.
„Eu văd două direcții: una de conștientizare și una de schimbare de comportament. În zona de conștientizare, educația formală merge bine. Și atunci da, introducerea unei astfel de materii în curriculum ar ajuta pe zona de conștientizare, adică ne-am asigura că toți elevii au informații de bază”, spune Alex Arhire, responsabil cu materialele educaționale la Viitor Plus și unul dintre trainerii din tabără.
„Dar dacă ne dorim și comportamente sustenabile, s-ar putea să fie nevoie să lucrăm altfel. Până nu-i punem să sorteze niște deșeuri, nu va fi suficient doar să vorbim despre asta”, adaugă trainerul în vârstă de 37 de ani.
Întregul articol poate fi citit pe Școala 9.
