Ce înseamnă să înveți în Olanda, unde sunt atât de mulți studenți români încât profesorii dau probleme de tipul: „Avem de pregătit o oală de sarmale…” 

Mii de tineri români aleg în fiecare an să studieze peste hotare. După Brexit, tot mai mulți s-au orientat către Olanda, unde românii au ajuns să fie foarte apreciați. O studentă în Țările de Jos și un specialist în credite universitare au povestit ce înseamnă să studiezi în străinătate, de câți bani ai nevoie și ce își doresc studenții de la o facultate străină. 

Un birou, un pat și o lampă de birou în noua casă

Luminița Nițescu este studentă în Țările de Jos și era hotărâtă încă din liceu să plece din țară la studii. Luminița e acum în România în vacanța de vară și, printre valurile de la Neversea, a povestit pentru Libertatea experiența ei din primul an de studii în Țările de Jos. Ea studiază la Universitatea Tehnică din Delft la specializarea Inginerie și Informatică. Liceul l-a făcut în capitală, la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”. 

Când a ajuns în țara care urma să îi fie casă pentru următorii ani, Luminița a fost copleșită: „În momentul în care am ajuns acolo am încercat să-mi ridic moralul, să zic că o să fie bine. Dar când am văzut casa aproape goală, adică un birou, un pat și o lampă pe birou, am cedat”, povestește fata.

Luminița Nițescu a trecut în anul al doilea la o universitate din Țările de Jos

Cu toate acestea, universitatea a încercat să facă procesul de acomodare cât mai lin pentru studenți: „Se organizează o serie de activități introductive cu o săptămână înainte de începerea anului. Studenți olandezi mai mari ne poartă prin oraș, ne arată universitatea, ne arată locuri unde putem să petrecem sau unde putem să studiem. Profesorii ne invită pe toți în auditoriu și ne prezintă programul, ce vom studia, și ne dau câteva ponturi – cum să ne organizăm anul ca să ne descurcăm cât mai bine”.

„Am ales să plec pentru că acum avem posibilitatea”

Luminița a profitat de oportunitatea de a pleca să studieze în străinătate: „Am ales să plec pentru că acum avem posibilitatea. Părinții noștri nu au putut să facă asta. Am vrut să încerc, am vrut să pot să fac și o comparație între învățământul românesc și cel din străinătate”.

După un an de studii în afară, Luminița crede că unul dintre cele mai mari avantaje sunt resursele de care dispun facultățile: „ni se oferă absolut tot ce avem nevoie ca să putem să ne axăm pe ce vrem noi să facem”.

Un alt mare avantaj pe care studenta îl vede este flexibilitatea în alegerea cursurilor: „Nu ni se impune o serie de cursuri. În primul an ai niște cursuri mai generale, iar din anul al doilea îți poți alege nișat, pe ce vrei să te perfecționezi – eu am ales analiza bazelor de date și introducere în inteligența artificială”.

Peste 1.000 de euro pe lună să studiezi în străinătate

„Până acum, în anul întâi, cheltuiam în jur de 1.000-1.200 euro, pe lună pentru cazare, mâncare, distracții și diverse nevoi casnice. Anul viitor costurile acestea vor crește pentru că în anul I am beneficiat de cazare din partea facultății care este mai ieftină. Sper că nu mai mult de 1.500, dar nu pot să garantez asta deocamdată”, spune Luminița.

În România, coșul minim de consum depășește 3.000 de lei în 2023, asta fără taxele de la facultate care pot ajunge și la 15.000 de lei pe an, cât costă la Medicină Generală la Facultatea de Medicină „Carol Davila” din București, de exemplu.

Alexandru Ghiță are o companie care acordă credite pentru românii care vor să studieze în afară

Președintele FINS Alexandru Ghiță spune că, în general, sumele de care au nevoie studenții pe care i-a creditat FINS până acum se învârt în jur de 1.000 de euro pe lună: „Depinde de foarte mulți factori care care influențează treaba asta, dar aș zice că o medie probabil pe sutele de credite pe care le-am acordat până acuma e undeva la 1.000-1.200 euro pe lună”.

Asta nu înseamnă că nu sunt țări și mai scumpe. Norvegia, Elveția, Suedia sau Franța au costuri de trai mult mai ridicate decât România și, implicit, studenții au nevoie de mai mulți bani, chiar dacă unele costuri de la facultăți sunt mai reduse, potrivit Georgianei Malac, director de marketing și vânzări la FINS. 

Aproape 40.000 de studenți români studiază în străinătate, potrivit datelor UNESCO din 2022, cam cât populația orașului Turda.

Românii „apreciați mai ales de profesori”

În primul an de facultate în Delft, Luminița a studiat programare și spune că în anul ei s-a făcut o glumă pe seama faptului că românii de acolo se descurcă cel mai bine la programare: „La începutul anului s-a făcut un sondaj, ce medii sperăm că vom avea și s-a publicat acest sondaj. Unele nații de aici au spus că se așteaptă la note de 8, la 9 găsim olandezii, iar la nota 10, românii”. 

Universitatea din Delft

„Cursul de programare, care a fost unul dintre primele cursuri pe care le-am avut, a început în prima săptămână cu bazele, în a doua săptămână ceva un pic mai greu și în a treia săptămână, cei care nu știau, au cam pierdut firul și au trebuit să stea foarte mult să învețe”, a mai adăugat Luminița. Dar nu a fost cazul studenților români, după cum a precizat și ea. 

Dacă nu ar fi plecat la studii în Vest, studenta ar fi optat pentru facultăți din București cum sunt Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București, Cibernetica de la Academia de Studii Economice sau Politehnica. 

Luminița spune că acolo unde este ea sunt mulți români și acest lucru îi face să fie apreciați: „Suntem apreciați mai ales de profesori. Sunt profesori care interacționează cu noi, care ne cunosc și ne caută și încearcă să ne ajute cumva. Încearcă să ne ajute să ne acomodăm. Cel puțin la primele cursuri aveam subiecte care aveau formulări de tipul «avem de pregătit o oală de sarmale, trebuie să ne împărțim taskurile». Și problema continua apoi, dar profesorii caută să ne facă să ne simțim acasă”.

Cum ajungi să studiezi în străinătate?

La facultatea la care Luminița studiază, o pondere pentru admitere a avut-o portofoliul pe care l-a trimis la facultate, iar altă pondere examenul din cele trei materii – matematică, logică și gândire computațională.

Portofoliul pentru admitere ar trebui elaborat de-a lungul liceului. „Se uită în primul rând la voluntariat, se uită la concursuri și orice te poate face să ieși în evidență – dacă participi la concursuri internaționale sau dacă primești vreo bursă”, povestește Luminița. Studenta crede că oricum aceste lucruri sunt pe termen lung: „Nu fac numai pentru dosar, pentru că automat ei rămân cu niște cunoștințe”.

Luminița e una dintre studentele care nu a dispus de resursele financiare necesare studiilor în străinătate, așa că a accesat un credit. Pentru acest credit există un proces de selecție, astfel că dintre cei 500-600 de aplicanți anual, în jur de 200 primesc credite de până în 25.000 de euro. 

„Se oferă credit doar pe baza potențialului lui în viitor – nu e nevoie să aibă o bază financiară în prezent. Pe noi ne interesează foarte mult profilul studentului, ne uităm la notele lui, ne uităm la ce a făcut pe timpul liceului sau facultății, dar ne interesează și ce vrea să facă, la ce universitate se duce, la ce program, ce ambiții de viitor are. Deci luăm profilul lui 360° și pe baza acestui profil îi oferim creditul”, potrivit Georgianei Malac.

Tinerii aleg universități unde sunt mulți studenți internaționali

Luminița se gândește să facă și masterul în străinătate, iar apoi ia în considerare să se reîntoarcă în țară: „Pentru master aș continua să fac studiile în străinătate, nu neapărat în Olanda. Aveam la un moment dat visul de America, nu am renunțat la el. Prefer să termin studiile în străinătate și eventual să mă întorc în țară și să împărtășesc ce am învățat”.

„Unul dintre cele mai importante aspecte la facultățile din afara țării este accesul la unele specializări care poate nu sunt oferite în România. Opțiunea de a studia în diferite limbi străine, în principal în franceză și în germană, este, de asemenea, un beneficiu. Universitățile din Vest, mai ales diversitățile de științe aplicate au un focus foarte mare pe abilitățile practice și angajabilitate absolvenților imediat după ce-și termină studiile”, povestește Alexandru Ghiță.

Atunci când sunt departe de casă, studenții sunt nevoiți să se descurce singuri și acest lucru îi crește. „Mai e și dimensiunea asta de dezvoltare personală, adică în momentul în care pleci departe de casă, într-o cultură străină sunt puși în situația de a se descurca singuri pe toate aspectele și să-și gestioneze timpul, să gestioneze efortul academic și partea asta de gospodărie personală”, mai spune acesta. 

Un criteriu pentru tineri când aleg o facultate este și ponderea studenților internaționali. Cei mai mulți merg la specializări unde între 15-30% dintre aceștia vin din diferite țări.  

Marea Britanie, Olanda și Germania, preferatele studenților români

În ultimii ani, Olanda a intrat în top 3 țări preferate de români ca destinație de studiu, după Marea Britanie și Germania. Acolo ar fi înregistrați peste 5600 de studenți români, potrivit publicației Wall-Street. 

Cifrele sunt susținute și de FINS, care acordă peste 80% dintre credite pentru Țările de Jos. 

Marea Britanie rămâne pe primul loc la preferințe, dar numărul românilor care o aleg a scăzut după ce țara a ieșit din UE. „După BREXIT, condițiile de acces la programe de studii din Marea Britanie s-au înrăutățit semnificativ și a devenit practic mult mai scump să studiezi în Marea Britanie, semnificativ mai scump și mulți dintre cei care ar fi plecat în Marea Britanie se reorientează acum spre Olanda”, spune Alexandru Ghiță.