Activitatea consulară este o componentă importantă a activității oricărui stat. Aceasta se desfășoară potrivit prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile consulare adoptată în 1963, ale Convenției europene privind funcțiile consulare, ratificată în 1967 de către Consiliul European, ale convențiilor bilaterale încheiate în domeniul consular și a legislației fiecărui stat prin intermediul unor instituții de specialitate, respectiv oficiile consulare de carieră sau a celor onorifice, precum și secțiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice.
În pofida faptului că există diferențe esențiale în ceea ce privește exercitarea funcțiilor consulare și acordarea imunităților și privilegiilor consulare între consulatele de carieră și cele onorifice, practica de stat arată că ambele au contribuții importante la dezvoltarea relaţiilor comerciale şi cultural-ştiinţifice dintre state.
România poate înfiinţa, pe bază de reciprocitate, oficii consulare onorifice pe teritoriul altor state şi poate numi consuli onorifici, în conformitate cu normele şi cu principiile existente la nivel internaţional. Înfiinţarea acestor oficii consulare onorifice şi numirea consulilor onorifici este o procedură care trebuie aprobată de către ministrul afacerilor externe din România, prin intermediul unei așa-zise patente consulare prevăzută cu sigiliul de stat. Consulatele onorifice sunt subordonate misiunii diplomatice a țării noastre din statul de reşedinţă. Activitatea oficială a consulului onorific este îndrumată şi coordonată de către şeful misiunii diplomatice.
Ce este un consul
Un consul este definit ca fiind un reprezentant oficial al guvernului, un membru alunui corp diplomatic de elită care reprezintă o țară pe teritoriul suveran al unei alte țări. Diferența dintre un consul și un ambasador constă în faptul că acesta din urmă îl reprezintă efectiv pe șeful de stat al țării sale într-o ambasadă situată, de obicei, în capitala țării în care este trimis în misiune, în timp ce consulul poate fi stabilit în orice oraș și poate conduce un consulat oficial. Lista cu toate misiunile diplomatice ale României poate fi vizualizată AICI.
Sediul Ministerului Afacerilor Externe
Principala misiune a unui consul este aceea de a-i ajuta și de a-i proteja pe cetățenii din țara sa, precum și de a facilita relațiile comerciale și de prietenie între cetățenii din cele două țări.
Consulul este acel funcționar numit de stat în calitate de șef al unui post consular pentru îndeplinirea funcțiilor consulare într-o anumită circumscripție consulară. Acesta deține grad consular în conformitate cu Statutul Corpului Diplomatic și Consular al țării noastre. Spre deosebire de diplomați, consulii nu sunt reprezentanți politici ai țării lor și nici nu reprezintă țara lor în totalitatea relațiilor cu statul de rezidență.
Ocupația de consul se înscrie în grupa 2419 denumită „Specialiști cu funcții administrative și comerciale, neclasificați în grupele de bază anterioare”. Aceștia se dedică activităților de analizare și de stabilire a volumului de vânzare a diferitelor produse și/sau servicii, precum și a evoluției în perspectivă a cererii. Un consul organizează și coordonează campaniile publicitare, studiază și avizează problemele pe care le ridică crearea și gestiunea unei întreprinderi atât în plan financiar, cât și în plan juridic, organizatoric și comercial. Nu în ultimul rând, consulul acordă consultații în materie de probleme legate de acordarea brevetelor; examinează cererile, redactează rapoartele și motiveaza acordarea sau, după caz, neacordarea brevetelor.
Ce este un consul onorific
Consulul onorific poate exercita funcţiile consulare numai după primirea exequaturului de la autorităţile statului de reşedinţă, în afară de situaţiile când acestea îl admit cu titlu provizoriu. În clipa primirii exequaturului, şeful misiunii diplomatice va semna, în numele Ministerului Afacerilor Externe al României (MAE) și împreună cu şeful oficiului consular onorific, un Protocol care va conţine funcţiile consulare pe care acesta le poate exercita, drepturile şi obligaţiile care-i revin. Şefii oficiilor consulare onorifice urmează ca rang şefilor oficiilor consulare de carieră. Ordinea de precădere a şefilor de oficii consulare onorifice se stabileşte în funcţie de data emiterii exequaturului.
Consulatul onorific al României de la Karachi (Pakistan)
Un consul onorific îndeplinește atribuţii consulare care nu implică exercitarea autorităţii de stat. Oficiile consulare de carieră sunt cele care au atribuţii care implică exercitarea autorităţii de stat: acordarea cetăţeniei, vize şi paşapoarte, documente de stare civilă, transmiteri de acte judiciare şi extrajudiciare, încasarea de taxe consulare pentru serviciile prestate.
Consulul onorific poate fi desemnat din rândul cetăţenilor români domiciliaţi în statul de reşedinţă, al cetăţenilor acestui stat sau al cetăţenilor unui stat terţ stabiliţi în statul de reşedinţă. Potrivit site-ului Mae.ro, candidaţii trebuie să îşi asume această demnitate pe o perioadă nedeterminată. Persoanele propuse trebuie să deţină funcții importante în ţările respective, adică să fie politicieni reputaţi, personalităţi importante în domeniile economic, financiar, bancar, cultural, ştiinţific, avocaţi de renume, cu independenţă financiară şi cu un comportament adecvat funcţiei care i se încredinţează și, totodată, să fie apropiaţi de România.
Pentru activitatea pe care o desfăşoară, consulii onorifici nu primesc din partea statului român nici un fel de salarii, indemnizaţii ori alt tip de venit şi suportă din propriul buget toate cheltuielile ocazionate de exercitarea funcţiei oficiale pe care o îndeplinesc. În schimb, la fel ca un consul de carieră, și cel onorific se bucură de imunitate diplomatică, de mașini oficiale care poartă drapelul României, de escortă de poliție și de toate celelalte avantaje care sunt acordate oricărui diplomat.
Calitatea de consul onorific poate fi retrasă în orice moment de către autoritatea competentă a statului trimiţător prin revocarea patentei consulare. Calitatea de consul poate fi retrasă şi de către autorităţile statului de reşedinţă prin retragerea exequaturului. De asemenea, în caz de deces, de retragere a exequaturului sau de notificare făcută de statul trimiţător statului de reşedinţă în legătură cu încetarea funcţiilor consulului onorific, consulatul se va desfiinţa.
Ce atribuții au consulii onorifici
Consulii onorifici îndeplinesc o serie de atribuţii consulare care nu implică exercitarea autorităţii de stat. Trebuie să știi că oficiile care au atribuţii ce implică exercitarea autorităţii de stat, și anume acordarea cetăţeniei, vize şi paşapoarte, documente de stare civilă, transmiteri de acte judiciare şi extrajudiciare, încasarea de taxe consulare pentru serviciile prestate, sunt oficiile consulare de carieră.
Consulatul României de la Rijeka (Croaţia)
Un consul onorific își va exercita atribuțiile consulare doar după ce va primi exequaturul de la autorităţile statului de reşedinţă. Excepție vor face situaţiile în care acestea îl admit cu titlu provizoriu. Iată în continuare care sunt principalele atribuții pe care trebuie să le îndeplinească un consul onorific al țării noastre:
reprezintă interesele României în mediile politice, economice şi culturale unde activează;
promovează obiectivele României în plan politic şi economic la nivelul guvernelor locale, liderilor politici, mass-media, etc.;
stimulează dezvoltarea relaţiilor şi facilitarea contactelor economice şi comerciale între companii româneşti şi străine, recomandă agenţi economici din circumscripţia consulară şi sprijină încheierea de contracte comerciale, precizează sursa citată anterior;
oferă informaţii privind mediul de afaceri şi oportunităţile din România;
promovează cooperarea între reprezentanţii comunităţilor româneşti la nivel local;
transmite informaţii privind evoluţiile în domeniul comercial, economic, cultural-ştiinţific în circumscripţia consulară în care își desfășoară activitatea;
diseminează informaţii privind România în comunităţile şi mass-media locale;
oferă asistenţă şi consultanţă cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite;
recomandă avocaţi în scopul susţinerii intereselor persoanelor fizice şi juridice române în cadrul procedurilor judiciare şi administrative deschise în circumscripţia consulară;
promovează fenomenul cultural românesc în mediile în care activează;
stimulează cooperarea între universităţile româneşti şi cele străine.
În același timp, un consul onorific nu poate presta serviciile consulare pe care le prestează Secţia Consulară. Astfel, consulul onorific nu deţine competenţe în ceea ce privește eliberarea de paşapoarte, acte de stare civilă, autentificarea de înscrisuri, procuri sau orice alte declaraţii.
Drepturile consulilor onorifici
Dincolo de atribuțiile care îi sunt trasate de autoritățile guvernamentale de la București, consulul onorific are și mai multe drepturi, după cum urmează:
să arboreze drapelul României la sediul oficiului consular onorific şi pe mijloacele de transport când acestea sunt folosite în interes de serviciu;
să amplaseze pe clădirea oficiului consular onorific stema României şi să aplice o inscripţie corespunzătoare cu denumirea şi rangul oficiului consular, atât în limba română, cât şi în limba statului de reşedinţă;
să primească sprijin din partea autorităţilor statului de reşedinţă pentru obţinerea localului oficiului consular onorific;
să se deplaseze pe teritoriul statului de reşedinţă sub rezerva legilor şi a regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate naţională;
să aplice sigiliul şi ştampila pe documentele oficiale emise de oficiul consular onorific;
să comunice cu guvernul, cu misiunile diplomatice şi cu celelalte oficii consulare ale României prin toate mijloacele de comunicare, inclusiv valiza diplomatică sau consulară, pentru orice scop oficial;
să comunice cu cetăţenii români aflaţi pe raza circumscripţiei consulare;
să comunice cu autorităţile locale competente din circumscripţia consulară;
să solicite informaţii de la autorităţile locale din circumscripţia consulară în caz de deces al unui cetăţean român, de instituire a tutelei sau curatelei unui cetăţean român, de producere a unui accident rutier în care este implicat un cetăţean român, de naufragiu al unei nave care navighează sub pavilion românesc ori în caz de accident al unei aeronave înmatriculate în România;
să viziteze cetăţenii români arestați sau privați de libertate sub orice formă ori care sunt aflați în executarea unei pedepse privative de libertate în circumscripţia consulară, în cazul în care cel în cauză nu se opune;
să beneficieze de distincţiile şi onorurile specifice recunoscute de legislaţia română, legislaţia locală şi practica internaţională;
Vezi şi care este diferența dintre pașaport simplu electronic și simplu temporar!
