Pentru a te putea orienta în spațiu, atunci când vrem să indicăm direcția în care ne deplasăm, de cele mai multe ori folosim sintagmele „la dreapta”, „la stânga”, „înainte”, „înapoi”, „în față”, „în spate”, și așa mai departe. Însă, în cazul în care dorești să te deplasezi și să te orientezi indiferent de locul în care te afli ori să determini cu precizie o anumită locație, să știi exact care este poziția ta sau a altor persoane, clădiri, etc. în raport cu un reper, vei avea nevoie să te raportezi la așa-numitele puncte cardinale.
În cele ce urmează vom vorbi despre cele patru puncte cardinale și vom explora împreună care sunt acestea pentru a putea înțelege mai bine de ce sunt ele utilizate în întreaga lume pentru orientarea pe hartă și pe teren, fără să fie nevoie neapărat să ai la îndemână o busolă ori un sistem GPS.
Ce sunt punctele cardinale
Punctele cardinale reprezintă cele patru direcții principale într-un sistem de orientare pe Pământ, pe cale terestră, maritimă și aeriană, care permit orientarea spațială pe o hartă sau în orice zonă de pe globul pământesc prin raportarea la un sistem de referință cartezian. Acesta constă în două axe în unghi drept, care sunt plasate în plan vertical și, respectiv orizontal, formând un plan. Axa verticală este notată cu „y”, iar axa orizontală se notează cu „x”.
În același timp, este important de știut că, atunci când ne referim la cele patru puncte cardinale, avem în vedere și cele patru puncte care sunt notate pe o busolă. Aceasta este instrumentul pe care îl utilizăm pentru a putea determina o anumită direcție, raportându-ne la polii magnetici ai planetei Pământ. Spre deosebire de polii geografici, Polul Nord și Polul Sud, polii magnetici nu au o poziție fixă și se deplasează an de an cu circa 40 de kilometri față de poziția ocupată anterior.
Este important de menționat faptul că direcțiile cardinale pot fi determinate folosindu-se instrumente de orientare, cum ar fi busolele magnetice, care utilizează câmpul magnetic al Pământului pentru a indica Nordul magnetic. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că Nordul magnetic nu corespunde întotdeauna cu Nordul geografic din cauză că axa magnetică a Pământului nu este aliniată perfect cu axa sa geografică.
La ce folosesc punctele cardinale
Oamenii folosesc punctele cardinale pentru a se putea orienta în spațiu folosind o hartă clasică fizică sau una o hartă digitală de tip GSP. Totodată, punctele cardinale reprezintă referințe de bază într-un sistem de orientare în spațiu, fiind utilizate în diferite contexte, așa cum este cazul navigației, aviației sau orientării terestre. Pe lângă acestea, mai există și tot patru direcții intercardinale, care sunt situate între cele patru puncte cardinale principale.
Cunoașterea punctelor cardinale și a modului în care acestea funcționează este esențială pentru a putea înțelege cu exactitate spațiul și deplasarea în spațiu, dar și pentru a putea naviga cu succes pe cale terestră, maritimă și aeriană.
Cele patru puncte cardinale se află la 90 de grade distanță unele față de altele, după cum urmează:
Nordul se află la 360 de grade/gradația 0 a unei busole;
Sudul se află la 180 de grade;
Estul se află la 90 de grade;
Vestul se află la 270 de grade.
Care sunt punctele cardinale
Punctele cardinale sunt folosite pentru a putea naviga în lumea reală, însă sunt folosite și în hărți și alte documente. În hărți, punctele cardinale sunt de obicei reprezentate prin diverse simboluri sau cuvinte. Cele patru puncte cardinale sunt:
Nord (N) – este punctul cardinal situat în direcția nordului geografic sau nordul magnetic și indică direcția în care se află Steaua Polară, care este cea mai strălucitoare stea din constelația Ursa Mare. Steaua Polară se află întotdeauna în același loc pe cer, așa că poate fi folosită pentru a naviga în noapte. În general, în emisfera nordică, unde se află majoritatea țărilor de pe glob, Nordul este asociat cu temperaturile reci și cu iernile lungi, în timp ce, în emisfera sudică, este asociat cu zonele polare și cu climatul rece.
Sud (S) – reprezintă punctul cardinal opus Nordului și indică direcția spre Polul Sud. În emisfera nordică, soarele răsare în Est și apune în Vest. În emisfera sudică, soarele răsare în Vest și apune în Est. În general, în emisfera nordică, sudul este asociat cu temperaturile calde și cu climatul tropical, în timp ce în emisfera sudică, Sudul este asociat cu temperaturile mai reci și cu zonele mai temperate.
Est (E) – este punctul cardinal situat la dreapta persoanei care privește spre nord și indică direcția în care răsare soarele. În emisfera nordică, Estul este situat la dreapta soarelui, iar în emisfera sudică este situat la stânga soarelui. În mod tradițional, Estul este asociat cu începutul unei noi zile și simbolizează lumină, speranță și posibilitate. În același timp, în anumite culturi, Estul este asociat cu spiritualitatea sau cu înțelepciunea.
Vest (V) – reprezintă punctul cardinal opus Estului și indică direcția în care apune soarele. În emisfera nordică, Vestul este situat la stânga soarelui, în timp ce în emisfera sudică, Vestul este situat la dreapta soarelui. În anumite culturi, Vestul este adesea asociat cu sfârșitul unei zile și cu simboluri precum întunericul sau cu moartea. În plus, în context religios sau spiritual, Vestul poate simboliza trecerea sau tranziția către o altă lume sau starea de existență.
Etimologia punctelor cardinale
În geografie, cele patru puncte cardinale sunt Nord, Sud, Est și Vest. De fapt este vorba de patru direcții, Nord și Sud, respectiv Est și Vest, care sunt opuse, aflăm de pe site-ul QBebe.ro. Nordul și Sudul sunt orientate către polii geografici respectivi, în timp ce Estul și Vestul sunt date de direcția de rotație a Pământului.
Cele puncte cardinale pot fi observate pe aăa-numita roză a vânturilor, care este o reprezentare sub formă de stea, vizibilă în carcasa unei busole.
Denumirea punctelor cardinale este de origine germanică și are următoarele semnificații:
Nord – „Nordri” se traduce prin „la stânga soarelui ce răsare”;
Sud – „Sudri” se traduce prin „regiunea soarelui”;
Est – „Austri” se traduce prin „zori de zi”;
Vest – „Vestri” se traduce prin „seară”.
În ceea ce privește termenul „cardinal”, acesta își are originea în secolul al XIV-lea și este derivat din latinescul „cardinalis”, care înseamnă principal, esențial, etc.
Citește și: Istoria busolei. Cine a inventat busola și cum a evoluat de-a lungul istoriei
Ce sunt direcțiile intercadinale și care sunt acestea
Așa cum aminteam anterior, în afara celor patru puncte cardinale, există și alte puncte cardinale secundare, care sunt situate între punctele cardinale principale. Este vorba despre patru direcții intercardinale. Pentru a te putea orienta cât mai precis vei avea nevoie nu doar de punctele cardinale, ci și de acest puncte intercardinale (secundare). Dacă alegi să începi de la Nord și să te raportezi la o deplasare în sensul de mișcare al acelor de ceasornic, punctele intercardinale sunt următoarele:
Nord-Est (NE) – este situat între Nord și Est;
Sud-Est (SE) – este situat între Sud și Est;
Sud-Vest (SV) – este situat între Sud și Vest.
Nord-Vest (NV) – este situat între Nord și Vest;
Cum te orientezi folosind punctele cardinale
Ca să poți determina punctele cardinale trebuie să ții seama de poziția soarelui pe cer. După cum știm cu toții, acesta răsare la Est și apune la Vest în preajma echinocțiilor sau când acestea au loc, deci când soarele ocupă o anumită poziție pe cer, după cum urmează:
Echinocțiul de primăvară – are loc în jurul datei de 20 martie. Pe parcursul unui an, soarele parcurge pe cer un cerc, care poartă denumirea de ecliptică. În plus, acesta formează cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23 de grade și 27 de minute, mai precizează sursa citată anterior. Când vorbim despre Ecuatorul ceresc ne referim la un cerc situat pe sfera cerească, care este obținut prin intersectarea acesteia cu Ecuatorul de pe Pământ. Când are loc echinocțiul de primăvară soarele trece din emisfera sudică în cea nordică, iar în aceste condiții, ziua și noaptea vor avea durate egale, indiferent de latitudine;
Echinocțiul de toamnă – acesta se produce în ultima decadă a lunii septembrie și marchează trecerea soarelui din emisfera nordică a sferei cerești în emisfera sudică. În acest context, durata zilei va fi egală cu durata nopții.
Pentru a determina în ce direcție se află Sudul va trebui să urmărești poziția soarelui la mijlocul zilei. Spre exemplu, așa cum bine se știe, mijlocul/miezul zilei este în jurul orei 12:00 în timpul iernii și a primăverii și în jurul orei 13:00 vara și toamna. În aceste condiții va trebui să privești către soare și în acest fel vei putea spune că te uiți către Sud. Din momentul în care ai identificat care este Sudul, implicit vei afla și unde se află Nordul pentru că acesta este în direcția opusă.
Foto:Shutterstock
Citește și: Care sunt punctele extreme ale României
