Guinness World Records a făcut anunțul atât online, cât și în ediţiile tipărite în peste 40 de limbi.
Este vorba despre o echipă condusă de dr. Dan Palcu, formată din cercetători ai institutului GeoEcoMar şi cercetători ai Universităţii din Bucureşti, o premieră pentru cele două instituţii.
La apogeul său, lacul Paratethys se întindea pe o suprafaţă de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătraţi şi conţinea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă salmastră (apă dulce combinată cu apă sărată în diferite proporţii).
Asta înseamnă de peste zece ori mai mare decât volumul combinat al tuturor lacurilor de apă dulce şi sărată din vremurile noastre.
“Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac – izolat de ocean şi plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele de muntoase, şi a lăsat în urmă mărturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanţi din Subcarpaţii Buzăului şi Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istriţa care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, şi falezele roşiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflectă în alternanţele albicios-roşiatice ale rocilor”, transmite Dan Palcu.
Dr. Palcu subliniază că descifrarea istoriei Paratethysului nu este doar o călătorie într-un trecut tragic, ci şi un far al speranţei pentru viitor: „Marea Neagră modernă are potenţialul de a deveni una dintre cele mai mari regiuni naturale de stocare a carbonului. Stabilitatea ei este de o importanţă capitală pentru viitoarele iniţiative de stocare a carbonului şi de prevenire a viitoarelor dezastre ecologice”.
