Președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a anunțat vineri, printr-un mesaj pe Facebook, că renunță la candidatura la alegerile europarlamentare din iunie, intenție pe care și-o anunțase la începutul lunii ianuarie, relatează AFP și Reuters, citate de Agerpres.
În urmă cu trei săptămâni, Michel spunea că a decis să candideze la alegerile europene din acest an și, dacă va fi ales, își va ocupa locul în Parlamentul European, iar „Consiliul European poate să anticipeze și să numească un succesor până la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie”. Oficial, mandatul său la șefia ConsiliuluI European expiră în luna noiembrie.
În anunțul de vineri seară, oficialul european invocă „atacuri personale” ca motiv pentru decizia retragerii din cursa pentru postul de europarlamentar.
„Alegerea mea (de a candida – n.r.) a dat naștere unei atenții intense din partea presei și la speculații. Am prevăzut o parte din acestea, având în vedere natura fără precedent – unii ar spune îndrăzneață – a abordării mele. Acest lucru a dus, de asemenea, la reacții extreme – nu în cadrul Consiliului European, ci în afara acestuia – la perspectiva de a candida la alegerile europene, scurtându-mi mandatul și devansând cu câteva luni mandatul succesorului meu”, precizează Chales Michel în anunțul său.
„Nu doresc ca această decizie să ne distragă atenția de la misiunea noastră sau să submineze această instituție și proiectul nostru european și nici să fie folosită în vreun fel pentru a diviza Consiliul European, care, în opinia mea, trebuie să lucreze neobosit pentru unitatea europeană”, continuă oficialul european.
Salut toate criticile politice și argumentele legitime. Firește, orice situație are mai multe puncte de vedere posibile. Dar atacurile personale au din ce în ce mai mult întâietate față de argumentele concrete. (…) Din toate aceste motive, și pentru a menține concentrarea misiunii mele, nu voi candida la alegerile europene.
Charles Michel, președintele Consiliului European:
Charles Michel mai precizează că își va „dedica toate eforturile responsabilităților (…) actuale, cu o determinare fermă, până când acestea se vor încheia”, adăugând că la finalul mandatului se va gândi la direcția viitoare.
Charles Michel, criticat pentru decizia de a candida la europarlamentare
Michel a devenit ținta criticilor după ce și-a declarat intenția de a candida la scrutinul europarlamentar, atât din partea politicienilor, cât și a analiștilor.
Eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld (Renew Europe, centrişti şi liberali) a făcut o comparație cu un „căpitan care îşi părăseşte nava în mijlocul furtunii”.
Dacă belgianul și-ar fi părăsit funcția de președinte al Consiliului European înainte de 1 iulie, când Ungaria urmează să preia președinția rotativă a Consiliului UE, premierul ungar Viktor Orban putea ajunge şef interimar al instituției conduse acum de Charles Michel, conform normelor din tratatele UE.
În acest context, Alberto Alemanno, profesor de drept european la Colegiul European, a declarat că decizia președintelui Consiliului a fost „nu numai egocentrică, ci și iresponsabilă”, afirmând că „deschiderea ușii pentru ca Orban, acuzat de încălcarea legislației UE, să devină președinte al Consiliului, chiar și temporar, ar fi și mai problematică și iresponsabilă”, a relatat atunci The Guardian.
Orban este „ultimul lucru pe care și-l dorește cineva”, a spus și Steven Van Hecke, profesor de politică europeană la Universitatea din Leuven.
Discuții despre preluarea funcției de șef al Consiliului European de către Klaus Iohannis
În contextul anunțului candidaturii lui Charles Michel la europarlamentare, în România au existat discuții despre posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să-i ia locul la șefia Consiliului European.
Libertatea a relatat pe 10 ianuarie că liderii PNL au dezbătut un posibil scenariu în care președintele Klaus Iohannis putea ajunge președintele Consiliului European, caz în care Nicolae Ciucă, în calitate de președinte al Senatului, ar fi urmat să fie pentru câteva luni președinte interimar.
De asemenea, premierul Marcel Ciolacu spunea atunci că a discutat despre acest subiect cu președintele Klaus Iohannis.
„Părerea mea este că are o șansă reală România, nu președintele Klaus Iohannis pentru Consiliul European și chiar avem un culoar foarte bun. Chiar e o temă serioasă și pentru România ar însemna extraordinar de mult să avem președintele Consiliului UE indiferent de la ce partid. Este vorba de România”, declara Marcel Ciolacu.
Foto: Profimedia
