Povestea celebrei replici pare să fie de mai multe ori mistificată.În primul rând, enunțul original în franceză ar fi fost “Qu’ils mangent de la brioche” —”Să mănânce brioșe”, dar este de înțeles că în română s-a folosit “cozonac”, pentru că oamenii nu prea auziseră de brioșe.
În al doilea rând, chiar i-ar fi invitat Maria Antoaneta pe francezi sărmani să mănânce brioșe? Cel mai probabil NU, fiind vorba de o fabulație.La vremea respectivă era populare poveștile, in special germane, in care dulciurile și produsele de cofetărie întruchipau atât bogăția, cât și privilegiile nobililor. Într-o astfel de poveste, o nobilă se întreabă de ce săracii înfometați nu mănâncă pur și simplu Krosem (o pâine dulce).Marele filosof francez Jean-Jacques Rousseau a relatat și el o versiune a poveștii germane, atribuind replica “Să mănânce brioșe” unei mari prințese.Cum scrierile lui Rousseau i-au inspirat pe revoluționari, s-a presupus că aceștia au preluat citatul și i l-au atribuit Mariei Antoaneta, tocmai cu scopul de a inflama resentimentele față de monarhie.Chiar și această pista este, cel mai probabil, falsă. Cercetătorii n-au găsit în ziarele, pamfletele și alte scrieri din perioada revoluției nicio menționare a episodului, ceea ce pare ilogic, mai ales dacă scopul era tocmai discreditarea reginei.Surprinzător, prima menționare a celebrei replici a fost publicată 50 de ani mai târziu. Într-o revista din 1843, scriitorul francez Jean-Baptiste Alphonse Karr a spus că a găsit citatul într-o „carte”, dar că este doar o bârfă nefondată, potrivit Britannica.
Nefericita regina a sfârșit sub lama ghilotinei, în timpul Revoluției Franceze. Ultimele cuvinte au fost „Iertați-mă, domnule, n-am vrut” adresate călăului pe care-l călcase pe picior.
