În prima zi de muncă, după o vacanță parlamentară de două luni, senatorii PSD și PNL au picat, marți, un test important: nu au reușit să adopte o lege importantă privind combaterea rasismului și a xenofobiei.
Proiectul a fost respins pentru că nu toți senatorii PSD și PNL au revenit la muncă după vacanța parlamentară. Unii erau prezenți în Senat, dar nu au venit și în sala de plen, locul unde se exercită votul.
Printre absenți s-a numărat chiar președintele Senatului, Nicolae Ciucă, care nu a condus ședința de plen. Nu au fost la vot nici Paul Stănescu, secretar general al PSD, sau Lucian Romașcanu, liderul grupului PSD din Senat.
Au lipsit de la vot 23 de senatori PSD și PNL
Pentru ca proiectul să treacă erau necesare 69 de voturi, lucru ușor de obținut de PSD și PNL. Social-democrații au 48 de senatori, iar grupul liberal are 38 de membri. Un total de 86 de senatori, cu mult peste numărul necesar pentru ca proiectul să fie adoptat.
Cu toate acestea, în momentul votului, s-a constatat că în sală sunt doar 62 de senatori care au susținut proiectul. Din coaliția de guvernare au lipsit din plen 23 de senatori. Fostul premier și președinte PNL Florin Cîțu a fost prezent, dar s-a abținut la vot.
La fel au făcut și aleșii USR, în timp ce Alianța pentru Unirea Românilor a votat împotriva proiectului.
Senatorii PSD și PNL au încercat să reia votul, dar Opoziția s-a opus, argumentând că ședința de plen a fost închisă.
Surse parlamentare susțin că liderii PNL au discutat cu Nicolae Ciucă și s-a convenit ca problema să fie rezolvată în Camera Deputaților.
Comisia Europeană a avertizat România
În aprilie 2023, Comisia Europeană a adoptat un pachet privind cazurile de încălcare a dreptului UE în domeniul justiției. Printre deciziile luate se numără și o scrisoare suplimentară, în care România este avertizată că nu și-a îndeplinit obligațiile privind combaterea unor forme ale rasismului și xenofobiei.
Comisia Europeană a considerat insuficientă modificarea articolului 369 din Codul Penal, prin care se consideră infracțiune doar dacă făptuitorul crede că discriminează.
Noua modificare elimină această condiție și este considerată infracțiune și în cazul în care autorul nu consideră că a discriminat.
„Prezentul proiect de lege are în vedere modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal în vederea soluţionării aspectelor ridicate de Comisia Europeană prin scrisoarea suplimentară de punere în întârziere în cauza 2016/2075 în cadrul procedurii de infringement, şi a deficienţelor semnalate de aceasta”, se arată expunerea de motive a proiectului, recent avizat și de Guvern.
Potrivit proiectului, noua formă a legii va conține următoarea prevedere:
„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Diana Iovanovici Șoșoacă, senatoare independentă, a criticat proiectul și a spus că se dorește să fie folosit în campania electorală din 2024. Ea a precizat că poate aduce multe critici unor persoane, fără a considera că le discriminează.
