Evenimentele violente de la marșul Pride au fost dezvoltate și pregătite ideatic și organizatoric încă dinainte, o arată o privire de aproape a scenei radicale din România, mai puțin cunoscută publicului.
Anul acesta, Bucureștiul a avut parte de cel mai mare marș Pride de până acum, cu 25.000 de participanți, comparativ cu cei 15.000 de anul trecut.
DC News a expus ce s-a întâmplat
Însă succesul participării crescute, un semn poate al creșterii gradului de acceptare din societate către persoanele LGBTQIA+, a fost însoțit și de reacții violente. Reacții care au rămas, de cele mai multe ori, departe de ochii presei și ai publicului larg.
DC News a fost printre puținele site-uri de știri care au raportat despre incidente precum insulte, injurii sau chiar gaze lacrimogene aplicate asupra mulțimii, însă agresiunile fizice care au avut loc înainte și după Pride nu au intrat până acum în vizorul presei.
Asta pentru că ele, de regulă, se petrec sub formă de atacuri asupra unei singure persoane sau a unui grup restrâns și ulterior fie nu sunt raportate, fie intră sub o investigație mai amplă ale cărei date nu sunt făcute publice decât la finalizarea anchetei.
Agresiunile au început înainte
Încă dinainte de marșul Pride, care a avut loc sâmbătă, 29 iulie, au avut loc agresiuni și amenințări asupra voluntarilor și participanților din comunitate. Pe 27 iulie, într-o zi de joi, trei tineri – doi băieți și o fată – au venit în Parcul Izvor, unde se ținea evenimentul Pride Park, înarmați cu stickere neolegionare. Aceștia au amenințat unul dintre voluntarii Pride, sfârșind prin a-l lovi.
La perchezițiile poliției asupra unuia dintre agresori au găsit un rucsac plin de materiale cu propagandă legionară, specific interzisă de lege.
Tânărul care a atacat unul dintre participanții la Pride Park joi, 27 iulie. Acesta era însoțit de încă un băiat și o fată, conform pozelor și informațiilor de la fața locului
Același tânăr percheziționat de poliție. Poze de la fața locului de la participanți la Pride Park
Stickerele cu care a fost găsit tânărul care a atacat voluntarul Pride, la perchezițiile jandarmilor
Același tânăr însoțit de aceeași fată mărșăluiesc cu făclia în mână la marșul neolegionar organizat de Fundația Ogoranu pe 14 mai 2023 în centrul Capitalei, marș la care senatorul Sorin Lavric apare lângă mai mulți cetățeni care fac salutul fascist.
Cât despre stickere, acestea sunt aceleași precum cele de care s-a umplut campusul din Regie acum câteva luni, cum sesiza sociologul și activistul pentru drepturile persoanelor rome Gelu Duminică.
Articolul său i-a atras lui Duminică o serie de comentarii și articole virulent rasiste pe website-uri și canale de Telegram neofasciste.
Aceleași modele de stickere neolegionare au apărut în jurul lunii mai în campusul Politehnicii, așa cum sesiza Gelu Duminică
Legături cu Fundația Ogoranu
Modelul celor două stickere cu Zelea Codreanu și Gardul de Fier a fost promovat de mai multe ori, încă din 2022, pe un canal neolegionar – să-l numim NS, pentru a nu-l promova – în strânsă legătură cu Fundația Ogoranu. De altfel, același model este prezent și pe alte materiale despre care același canal a susținut în mod repetat, inclusiv cu poze ale stickerelor și insignelor cu aceste modele, că se comercializează la sediul Fundației Ogoranu din București.
Reclamă pe canalul de Telegram neolegionar la stickerele și insignele neolegionare și îndrumare către achiziționarea de la sediul Fundației Ogoranu din București, în luna decembrie 2022
Insigne cu același design și alt utilizator care îndrumă persoanele interesate de achiziționare tot către sediul Fundației Ogoranu
Canalele de promovare
Alte postări de pe același canal care promovează același model de stickere, pozat în fața fostului sediu al Mișcării Legionare interbelice (postare din februarie 2023), precum și un video din interiorul Muzeului Legionar de la sediul Fundației Ogoranu (postare din decembrie 2022). Videoul a fost ulterior șters de pe canalul de YouTube de extremă dreapta care îl publicase.
Că acest canal de Telegram este conectat și influențat ideologic de Fundația Ogoranu, fiind cel mai probabil un fel de aripă tânără de voluntari și simpatizanți ai fundației, o arată și faptul că se promovează constant evenimente, cărți, Muzeul Legionar de la sediul fundației, materiale de propagandă și anunțuri din partea Fundației și a secretarului ei, Florin Dobrescu.
De altfel, unul dintre tinerii care administrează canalul și care a îndrumat curioșii către sediul Fundației Ogoranu chiar spune că este voluntar al Fundației și că stickerele sunt făcute de ei, dând inclusiv indicații privind locul unde au fost imprimate.
Aceste schimburi de idei și de materiale se produc atât cu neofasciștii locali, cât și cu cei din alte țări, cum ar fi Cuibul legionar înființat în 2022 în Rep. Moldova, care își deschisese inclusiv un magazin online propriu cu îmbrăcăminte explicit neolegionară și neonazistă.
Discuție pe canalul unui autointitulat Cuib legionar din Rep. Moldova între un moldovean neolegionar și unul dintre românii care administrează canalul neolegionar NS, voluntar la Fundația Ogoranu, după propriile afirmații
În postările canalului NS de-a lungul a opt luni, între martie 2022 și aprilie 2023, numele legionarului Ion Gavrilă Ogoranu este menționat în circa 45 de postări, numele Fundației Ogoranu în 12, sediul Fundației apare în 11 postări, iar numele liderului ei de facto – Florin Dobrescu, în 14 postări. Semnificativ mai mult decât oricare alte referiri la grupuri sau organizații similare.
Între evenimentele promovate de tinerii simpatizanți ai Fundației care au avut loc la sediul Fundației se numără lansări de carte cu participarea senatorului AUR Sorin Lavric, a istoricului Marian Oprea – propunerea AUR pentru arhivele securității CNSAS și a istoricului care neagă Holocaustul român și face apologia lui Ion Antonescu – Gică Manole.
O lansare de carte pe care acesta urma să o aibă la Palatul Culturii la Iași în 21 iunie 2023 a fost anulată în urma reacțiilor cu privire la eveniment.
Despre Florin Dobrescu, Fundația Ogoranu, acțiunile comune și apropierea față de senatorii de extremă dreapta Sorin Lavric, Claudiu Târziu sau Diana Șoșoacă am scris și cu privire la cazul schimbării numelui liceului Mircea Vulcănescu.
Se intitulează „Marșul Normalității”
Ca în fiecare an, asociația de extremă dreapta Noua Dreaptă a organizat și anul acesta Marșul Normalității, în aceeași zi cu Marșul Pride. Apelurile conduse de avocatul Tudor Ionescu au început încă de prin luna mai. Ele au fost preluate de întreaga rețea de grupuri și asociații neolegionare și neonaziste, precum și de presa «alternativă» de extremă dreapta care le susține.
Afișul prin care a fost promovat Marșul Normalității
Însă în loc de toleranță creștină aceste grupuri au trimis mesaje intolerante și alarmiste, îmbinate cu informații false menite să stârnească emoții puternice, precum aceea că «OMS pregătește mutilarea copiilor».
În rețeaua de grupuri neolegionare și neofasciste care au sprijinit această contra-manifestație, minoritatea LGBTQ+ este diabolizată, transformată în dușman, amenințare și rău absolut. Ei sunt descriși ca „VECTORI AI RĂULUI”, cu SCOPUL DE A HOMOSEXUALIZA COPIII… […], a promova prostituția infantilă, trafic de copii pentru sexualizarea lor.”
Fundația Ogoranu, prin liderul ei Florin Dobrescu, a chemat și ea explicit oamenii la Marșul Normalității, arătându-și susținerea față de Noua Dreaptă. Publicația online neo-legionară a Fundației a publicat mai multe articole atât cu chemarea la Marșul Normalității, cât și cu reacții negative la Marșul Pride.
În timp ce „veteranii” mișcărilor ultranaționaliste, precum Florin Dobrescu, își îmbracă în mai mult tact și referințe istorice ideile radicale, tinerii ucenici sau învățăceii lor nu au învățat încă să își modereze avântul extremist. Nici în vorbă, nici în faptă.
Preambulul violențelor de la Pride
În ziua primei violențe de la Pride, mai multe canale neofasciste, neolegionare și ale grupărilor de ultras de extremă dreapta au postat îndemnuri la acțiune împotriva grupurilor și mesajelor contra fascismului sau pro-LGBTQ+. Imagini și video cu stickere arse și îndemnuri „să nu stea nepăsători” par a fi funcționat la mobilizarea acestor tineri. De altfel, canalul neolegionar NS, conectat cu Fundația Ogoranu, a postat pe 26 iulie, cu o zi înaintea agresiunii de la Pride Park, două mesaje incitatoare cu privire la unii dintre participanții la eveniment.
Faptul că tineri din grupul NS au fost prezenți și s-au infiltrat atât în Pride Park, cât și în Marșul Pride o arată chiar postările și pozele lor, și tot ei recunosc cu mândrie că au agresat un participant la Pride Park (eveniment Bucharest Pride 2023, organizat de asociația ACCEPT, derulat între 26 și 29 iulie).
În plus, aceștia dezinformează susținând că autoarea acestui articol – care nu a fost prezentă în niciuna dintre zile în cadrul Pride Park – ar fi fost văzută „vânzând cărți neomarxiste în pride park”. Afirmația lor este însoțită de o poză cu unul dintre standurile din parc și două tinere voluntare, identificate în mod eronat ca fiind autoarea acestui articol.
Postare și acțiune homofobă în ziua marșului Pride și reacții extremiste, pe grupul NS
Fragment dintr-o postare pe 30 iulie, după Marșul Pride, cu titlul „Raportul organizațiilor naționalist-extremiste în legătură cu evenimentele recente” de pe canalul NS în care este recunoscută cu mândrie violența asupra unuia dintre voluntarii comunității LGBTQIA+ de la Pride Park și se afirmă în mod fals prezența autoarei la standurile Pride Park.
Poze de la Pride Park pe canalul NS și un comentariu antisemit și fascist în care autoarea este etichetată cu un termen derogatoriu pentru comunitatea evreiască, similar cu cei folosiți de fasciștii români interbelici. Comentariul este însoțit de poza unui soldat german din trupele naziste Waffen-SS râzând
Comentarii fasciste la o postare pe canalul NS din 30 iulie cu poze din interiorul marșului Pride cu mai mulți participanți la marș, printre care și persoana agresată de tânărul neolegionar pe 27 iulie
Și alte grupuri neofasciste au avut postări pline de ură și amenințări la adresa comunității LGBTQ+ și a participanților la Pride din București sau alte orașe, însă doar canalul NS a publicat poze și informații de la fața locului, recunoscând atât infiltrarea lor în evenimentele comunității, cât și una dintre violențele comise. Așa cum se poate vedea, discursul homofob se intersectează de obicei și cu idei antisemite, rasiste, fasciste de o violență extremă.
Postare de pe un alt canal fascist, din ianuarie 2023, cu reacții antisemite (caricatura antisemită), pronaziste, la o poză de la un eveniment Pride de la Iași
Fragment dintr-o postare publicată pe 30 iulie, după marșul Pride, pe un canal neo-nazist nou înființat. Mesajul combină homofobia, dezumanizarea comunității LGBTQIA+, amenințări de violență la adresa ei, cu antisemitismul și minimalizarea Holocaustului.
Alte agresiuni la Pride
La ultimele evenimente din Parcul Izvor, după încheierea marșului, cineva a dat în public cu gaze lacrimogene, conform relatărilor DC News. La fel s-a întâmplat și anul trecut.
Mai mult, au fost raportate cel puțin două grupuri diferite de tineri care umblau prin parc adresând insulte și provocări participanților. După încheierea marșului, în jurul orei 22.00, a avut loc cel puțin un atac homofob în zona statuilor de la Piața Universității. Conform persoanelor atacate, un grup format din două fete și un băiat care participaseră la marș a fost înjurat și scuipat de către un grup de circa 10 băieți cu vârste estimate între 17 și 20 ani. Una dintre persoane a fost lovită puternic cu piciorul în spate. Tinerii au reușit să se îndepărteze de agresori, și au postat ulterior despre atac pe rețelele sociale.
Postarea tânărului lovit cu piciorul în spate în zona statuilor de la Universitate după marș. Se vede talpa atacatorului pe maioul său.
Violențele la Pride nu sunt noi, dar se întețesc pe fundalul radicalizării spre extrema dreaptă
Și la „Marșul Normalității” din 2022, poliția a oprit câțiva tineri cu tricouri cu personaje din trecutul interbelic fascist, cum este liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, tricouri cu același design ca stickerele și insignele comercializate de Fundația Ogoranu, conform canalului NS.
Tânăr oprit de jandarmi la „Marșul Normalității” în 2022 pentru că purta un tricou cu Corneliu Zelea Codreanu
Conform asociațiilor care apără drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ+ și monitorizează astfel de incidente, este sesizabilă o tendință de creștere a violenței homofobe în ultimii ani.
Anul trecut, în contextul organizării Bucharest Pride, Asociația ACCEPT a depus 3 plângeri penale pentru mai multe fapte penale, iar anul acesta am depus deja 10 astfel de plângeri la poliție. Statistici oficiale nu avem deoarece până în acest moment, Poliția nu a făcut publice datele privind înregistrarea infracțiunilor cu reținerea agravantei de la art. 77 lit. h din Codul Penal cu privire la criteriul orientării sexuale.
Florina Presadă, directoare executivă ACCEPT:
După marșul Pride din 2022, asociația MozaiQ anunța printr-un comunicat de presă 4 cazuri cunoscute de violență homofobă și transfobă în care victimele au fost bătute cu cruzime, suferind multiple leziuni și fracturi, în spații sau chiar în instituții publice.
Iar membrii asociației au primit amenințări cu moartea, mesaje cu simboluri naziste și analogii cu Holocaustul privind căile și metodele de a ucide persoane LGBTQ+.
Amintim că naziștii au avut printre țintele lor atât populația evreiască și romă, cât și persoanele LGBTQ+, care au fost printre victimele din lagărele naziste în timpul Holocaustului.
Comunicatul MozaiQ din 10 august 2022
Atacuri și strategii similare și în alte țări din regiune
Tot în cheie de creștere a violenței homofobe organizate, în 2022 au existat unele atacuri cu motivație homofobă asupra unor persoane în Parcul Operei din Capitală. Agresorii au dat întâlnire acestor persoane sau au urmărit întâlniri de pe aplicații de dating pentru persoane LGBTQ+, pentru ca la fața locului, să le hărțuiască sau agreseze.
Conform activiștilor pentru drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ+ din Bulgaria, o strategie similară este aplicată și în țara vecină. Și acolo, de cele mai multe ori, astfel de agresiuni sunt provocate de grupări neofasciste, nivelul extremismului de dreapta fiind simțitor în creștere:
„În Bulgaria există o insurgență de grupuri fasciste care se concentrează pe bătăi și hărțuirea persoanelor queer.
Aceste violențe sunt legate de naziști bine-cunoscuți, cum ar fi cei din Uniunea Națională Bulgară – BNS, organizatorii marșului fascist anual în memoria generalului Hristo Lukov, colaborator nazist din Al Doilea Război Mondial.
Astfel de grupuri sunt de obicei compuse din tineri fasciști, uneori chiar și de 14 ani. În Sofia, unii se organizează în grupuri pentru a „curăța” parcurile de persoane LGBTQ+, bătându-i pe toți cei care sunt percepuți ca fiind „gay”.
În Plovdiv și în alte orașe, fasciștii se folosesc de Grindr (o aplicație de dating pentru comunitatea LGBTQ+) pentru a păcăli bărbații gay să vină într-o locație îndepărtată unde sunt bătuți. Cu doar o săptămână în urmă, un grup care folosește aceeași tehnică a fost demascat în capitală datorită unei mari mobilizări a comunității (în ciuda dezinteresului poliției).
Fotografie de la Marșul fascist Lukov din Sofia din 2022, preluată de pe website-ul agenției de știri bulgare în limba engleză din Sofia – Novinite. În 2023, autoritățile locale au interzis marșul fascist.
Violențele de la Sofia Pride au atins un nou maxim în acest an. În timp ce numeroase evenimente Pride au fost întrerupte în săptămâna de dinaintea marșului de către faimoșii organizatori fasciști și adepții lor, în ziua Pride s-a înregistrat un număr neobișnuit de mare de participanți la Pride hărțuiți înainte și după marș.
„Escaladarea violenței și proliferarea tehnicilor de hărțuire folosite de fasciști este greu de trecut cu vederea. Pentru prima dată în acest an, am înregistrat o tentativă organizată de urmărire a activiștilor chiar la metrou. Pe parcursul mai multor stații diferite de metrou în Sofia un grup de participanți la marș au fost urmăriți și intimidați de mai mulți bărbați care comunicau și se organizau între ei, ceea ce a arătat că capacitatea lor de organizare este în creștere.”, spune Stoyo Tetevenski, activist bulgar parte din colectivul feminist LevFem.
Violenții ani 2000 – avocatul Dianei Șoșoacă povestește cum bătea gay la Pride cu Noua Dreaptă
Siguranța persoanelor care participă la marșul Pride este semnificativ îmbunătățită astăzi față de anii 2000, când atacurile violente din partea extremei drepte erau la ordinea zilei. O spune chiar Mihai Rapcea, avocatul senatoarei de extremă dreapta Diana Șoșoacă, într-o discuție online din 2022 cu unul dintre cei mai virulenți neonaziști români, să-i spunem MM, pentru a nu-l promova. Discuție în care cei doi dezbat dacă fascismul trebuie purtat „în suflet” – cum susține Rapcea, sau pe față, cum o face MM prin afișarea publică a simbolurilor extremiste precum Gardul de fier sau crucea de fier.
Într-o discuție despre locul violenței ca strategie politică în mișcările de extremă dreapta, Rapcea povestește vremurile tinereții sale în care, ca membru activ în Noua Dreaptă, „bătea gay la Pride”.
Acum, însă, alege calea politicii electorale – decizie contestată de MM care rămâne fidel ideilor radicale și dorinței de violență. Argumentul strategic adus de Rapcea este că acesta cunoaște violența și a încercat-o ca strategie în anii 2000 împreună cu Noua Dreaptă, dar a renunțat la ea pentru că, spune el, societatea românească nu gustă violența și atunci trebuie încercate alte căi de a aduce gândirea extremistă în mainstreamul politic și în societate. Aceeași gândire par să o aibă și senatori ca Diana Șoșoacă, Sorin Lavric sau deputatul George Simion.
Captură de ecran din dialogul online live cu multiple afirmații antisemite, rasiste, homofobe și incitatoare la ură și violență, dintre avocatul Mihai Rapcea și neonazistul MM, despre care în raportul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel (INSHR) se menționează că instigă în mod sistematic la ură împotriva evreilor, institutul depunând o plângere penală la Parchetul General ȋmpotriva acestei persoane ȋn luna martie 2023.
Mihai Rapcea: „Noi am fost violenți. În anii 2000 când se publica revista Noua Dreaptă noi îi snopeam în bătaie pe ăia care lipeau peste afișele revistei, pe bișnițarii ăia care puneau cearceafurile alea cu concertele cu manele, noi cunoaștem lecția violenței să știi. Când s-a făcut primul marș gay în România noi i-am cam călcat în picioare pe ăia la Piața Romană și n-am reușit să-i oprim. Modul în care reușești să-i oprești este doar printr-o acțiune concertată inteligentă, pentru că știi cum e cu românii? În momentul în care tu te manifești violent, dar nu mergi până la capăt, oamenii fug, se retrag.”
În 2016, CEDO a emis o hotărâre prin care condamna statul român pentru nepăsarea cu care a tratat cazul atacurilor violente care au avut loc în 2006 la metrou asupra mai multor tineri care au participat la cea de-a doua ediție a Marșului Diversității (actualul PRIDE).
Prețul extremismului
Pride-ul a crescut de la o mână de sub 1000 de oameni acum circa 10 ani, huiduiți și atacați, cu o protecție minimă din partea unor autorități care de multe ori rezonau mai mult cu atacatorii, la un marș de 15.000 (2022) și apoi 25.000 de oameni (2023) care se pot simți în largul lor pentru o zi într-un oraș și într-o țară încă reticentă să îi accepte. De la un singur oraș, el s-a extins la alte 5 și are perspective de și mai mult.
Până în 2001, la abrogarea Articolului 200 din legea care incrimina relațiile între persoane de același sex, acestea erau interzise. În 2005 a avut loc primul marș Pride în București, organizat de Asociația Accept, cu mai puțin de 1000 de participanți. Atât marșurile, cât și dezincriminarea relațiilor dintre persoanele LGBTQ+ au urmat un traseu similar în diferite țări din regiune, precum Bulgaria, Albania, Serbia, Ungaria, Moldova etc.
Atitudinea forțelor de ordine s-a îmbunătățit și ea comparativ cu acum un deceniu, însă mai are încă mult până la a putea face comunitatea LGBTQ+ să se simtă mai mult în siguranță decât în pericol.
Reacția autorităților
Florina Presadă, directoare executivă ACCEPT, spune că atitudinea autorităților responsabile de siguranța și ordinea publică la activitățile Bucharest Pride s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, ea calificând cooperarea pe teren de anul acesta cu Jandarmeria și Poliția Română ca fiind una „foarte bună”. Acesta ar fi rezultatul interacțiunii cu aceste autorități de-a lungul timpului atât la Pride, cât și a sesiunilor de formare desfășurate de Asociația ACCEPT pentru autorități.
„În ultimul an am organizat 16 sesiuni de formare privind investigarea infracțiunilor motivate de ură, de care au beneficiat peste 300 de polițiști și procurori din toată țara. Ca urmare, avem informații că polițiștii și procurorii încep să se uite mai atent la plângerile primite și să ia în considerare reținerea circumstanței agravante de la art. 77 lit. h din Codul Penal cu privire la criteriul orientării sexuale. Dar acest lucru nu e suficient, acest efort de instruire trebuie asumat de către statul român prin instituțiile abilitate și transformat într-o practică de sistem”, spune Presadă.
În continuare, până în prezent, nu avem nicio condamnare privind infracțiunile motivate de ură pe criteriul orientării sexuale.
Florina Presadă, directoare executivă ACCEPT:
Prin urmare, deși vedem îmbunătățiri, rămân încă multe obstacole în combaterea acestor infracțiuni și a violenței împotriva comunității LGBTQ+, care rămân de cele mai multe ori necunoscute, invizibilizate și nesancționate. Asupra acestui lucru atrage atenția și Vlad Viski, director executiv MozaiQ.
„Conform statului român, dacă ar fi să ne uităm la persoane condamnate penal pe art. 77 din Codul Penal privind circumstanțele agravante, infracțiunile motivate de ură nu există. Mai mult, nici măcar în plângerile penale nu se colectează date dezagregate pe criterii cum ar fi etnie, gen, orientare sexuală. Vorbim, în cazuri LGBT, de infracțiuni simple, care nu necesită cercetări complexe care să dureze ani. Vorbim despre oameni bătuți pe stradă pentru că arată diferit sau pentru că ies dintr-un club LGBT. Mai mult, România a fost condamnată la CEDO în anul 2016 pentru că a eșuat în a proteja persoane LGBT de violență. De 7 ani statul se mișcă lent spre deloc pe acest subiect” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.
Neolegionarismul ne întoarce la violența anilor 1990?
Ceea ce vedem însă în ultimii ani, odată cu radicalizarea, normalizată de intrarea unui partid de extremă dreapta și a altor senatori cu aceleași idei în Parlament, este o reîntoarcere la apetitul spre violență și confruntare fizică.
De cele mai multe ori e vorba de tineri cu vârste cuprinse aproximativ între 17 și 25 ani, ideologizați în spiritul ideilor Mișcării Legionare sau al altor grupări fasciste, de către fundații neo-legionare precum Fundația Ogoranu, sau în spirit nazist, prin influențe atât din plan local, cât și internațional.
Acești tineri se ideologizează și apoi devin ei înșiși promotori ai gândirii extremiste prin mediile sociale, îndeosebi canale de Telegram sau Instagram, dar și prin întâlniri față în față și prin participarea la evenimente neo-legionare mascate uneori drept „anticomuniste” și legitimate prin autorizații de protest și prin prezența senatorilor AUR și a altora cu aceleași credințe.
Solidaritate și educație, nu represiune
Cu toate acestea, soluția nu stă în sporirea puterii arbitrare, fără niciun control democratic, civic sau judiciar, a unor instituții cu atribuții de control și supraveghere care să poată da jos după bunul plac conținut online, așa cum candid declara recent Generalul SRI Anton Rog.
Asociația pentru Tehnologie și Internet ApTI avertizează în mod repetat că soluții precum închiderea unor site-uri sau blocare accesului la ele nu este o soluție nici eficientă, nici rezonabilă. A da mai multă putere de decizie netransparentă unor instituții care nu fac eforturi în a-și instrui personalul în vederea unor decizii complexe și nuanțate, sau care refuză de cele mai multe ori să coopereze cu societatea civilă și cei care au expertiză pe subiect, inclusiv ApTI, nu poate fi o soluție reală și democratică. Oricât de mare pericolul, soluția nu este mai puțină, ci mai multă democrație.
