“Dacă loveşti clopotul numai într-o parte este ca un mare difuzor care emite impulsuri într-o singură direcţie. De regulă dacă se nimereşte şi pe direcţia pe care vine furtuna este eficient. Presiunea aceasta creează salturi de temperatură care împiedică îngheţarea. Este precum un val de căldură. Presiunea ce este în fond? Este aerul care se comprimă. Moleculele acestea care se comprimă este ca şi cum ar încălzi şi atunci nu se mai îngheaţă, e mai cald”, a explicat profesorul de fizică biomoleculară Simion Aştilean, de la Facultatea de Fizică din Cluj-Napoca, pentru Agrointeligența.
Specialistul a comparat efectul sunetului creat de clopotul bătut într-o dungă cu cel al detonării unei rachete antigrindină în interiorul unui nor.
“Eficienţa este cu siguranţă mai mică, dar nu se poate neglija”, a precizat Aştilean.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Mitropoliei Clujului a afirmat că nu poate fi dovedită eficiența metodei.
„Asta ţine mai mult de mentalul medieval şi de credinţele populare. Clopotul era un fel de limbaj al comunităţii şi de regulă se trag clopotele când sunt nori mari, furtuni sau calamităţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului , Bogdan Ivanov.
