Comuna din România unde sunt “ascunse” sute de tone de aur. Puțini știu unde se află

Unde se află comuna din România în care sunt “ascunse” sute de tone de aur. În satele din această comună au fost unele dintre cele mai mari exploatări aurifere.

Comuna din România în care sunt “ascunse” tone de aur. Unde se află

În satele din comuna București din Hunedoara, care se află în Munții Metaliferi, la 15 – 20 de kilometri de municipiul Brad, mai locuiesc în jur de 1.200 de oameni.

În această comună se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa. Numele comunei Bucureșci din Hunedoara era, în trecut, asemănător cu cel al capitalei României. Graiul loial a transformat, însă, sufixul “-ești” în “-eșci”.

Oamenii din acest sat s-au ocupat dintotdeauna cu creșterea animalelor. În ultimele două secole, mulți au lucrat în minele metalice din Munții Metaliferi.

În prezent, în aceste sate locuiesc mai mult bătrâni. Cei mai mulți tineri au plecat din cauza lipsei locurilor de muncă. Oamenii rămași în sate se ocupă cu creșterea animalelor.

“Am lucrat 16 ani în mina de aur Gurabarza, ca artificier dar și la tâmplărie. Am prins chiar anii ei de declin, din 1990, până prin 2006, când s-a terminat cu mineritul.

Au fost vremurile în care s-a exploatat tot mai puțin, iar statul român a tot tăiat din fondurile pentru această mină, până când s-a blocat totul”, a spus Viorel Culda, fost miner, din satul Merișor, comuna Bucureșci, potrivit Adevărul.

În satul Merișor locuiesc 20 de familii, iar gospodăriile sunt răsfirate pe dealuri. Drumul asfaltat duce până la capătul satului și se termină chiar la ultima casă.

În apropiere se află satul Rovina, acolo unde trăiesc și alte familii ale celor care au muncit la mina de aur Gurabarza. Aceasta a fost una dintre cele mai mari exploatări aurifere de la noi din țară.

Un proiect minier ce vizează marile zăcăminte de aur și cupru descoperite în satul Rovina a fost început de ceva timp. Zăcămintele metalice de pe valea Rovinei au fost studiate zeci de ani. Aici au funcționat, însă, doar câteva mine mici de aur, până în anii ’90. Marele centru minier Barza, aflat în apropiere, este locul unde era atrasă forța de muncă.

Ce se întâmplă cu zăcământul de la Rovina

Zăcământul de la Rovina a fost descoperit în 1973. Geologii de la IPEG (Întreprinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice din Deva) l-au cercetat în deceniile următoare.

În 2000, volumul de rezerve al zăcământului s-a concurat. După 5 ani, societatea SAMAX a obținut licența de explorare în perimetrul minier Rovina – Colnic – Valea Gârzii.

Compania canadiană Euro Sun deține, din noiembrie 2018, un permis de exploatare și o licență de exploatare. Aceasta are o valabilitate de 20 de ani, ce poate fi reînnoită, pentru perimetrul de pe valea Rovinei, pe o suprafață de peste 27 de kilometri pătrați.

“Zăcământul este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Conținutul în metale este de 7,0 milioane de uncii (circa 217 tone) de aur și 1,4 miliarde de livre (circa 635.000 tone) de cupru”, a precizat compania în prezentarea proiectului.

Euro Sun a anunțat, în 2022, că a finalizat studiul de fezabilitate definitiv pentru proiectul Aur – Cupru din Valea Rovinei. Aceasta reprezintă o etapă înaintea începerii carierelor de suprafață Colnic și Rovina. După aceea, urmează înființarea unei exploatări subterane, la Valea Gârzii – Cireșata.

Din aceste locuri ar urma să fie extrase, anual, mai bine de 2,3 tone de aur și aproximativ 9.000 de tone de cupru. Acestea ar fi extrase în 17,2 ani de exploatare.

Rezervele ce pot fi extrase de la Rovina, în următoarele 2 decenii, sunt estimate la 5 miliarde de dolari. Statul urmează să colecteze redevențe de peste 300 de miliarde de dolari de la producător. Astfel, este vorba despre 6% pentru aurul produs și 5% pentru cupru.

Proiectul a fost contestat

Mai multe organizații de mediu au contestat acest proiect. La finalul lui 2022, acestea au obținut suspendarea în instanță a avizului de mediu ce era necesar elaborării Planului Urbanistic Zonal al viitoarei zone industriale de pe Valea Rovinei.

Oamenii nu au fost tocmai mulțumiți de faptul că vor fi deschise cariere miniere în zonă. Localnicii au invocat mai multe motive, printre care și izolarea sau căderea curentului electric.

“Acest proiect minier schimba soarta satului Rovina, dar nu în bine, în rău, pentru că vom fi mai izolați, deoarece drumul pe valea Rovinei va fi blocat de una din cariere.

Și așa suntem destul de izolați. Nu este semnal de telefonie și internet aici, nu putem apela Ambulanța, Poliția, iar rețeaua de electricitate cade frecvent”, spunea un localnic

Un alt localnic, având 40 de ani experiență în minerit, a spus că resursele nu ar trebui căutate la subsol. În acest fel, totul ar fi distrus. Poluarea reprezintă o altă problemă a acestui proiect, în opinia sătenilor.

“Resursele pământului trebuie căutate cum le-au căutat romanii și dacii, prin galerii de coastă, fără să polueze atmosfera, fără să distrugă pădurea și tot ce-i deasupra.

Dacă cineva are bani să facă așa ceva, să o facă, dar nu venind și decopertând tot dealul”, spune Leanu Șerb, din Rovina, localnic cu o experiență de 40 de ani în minerit”, a spus acesta.