Virgil Măgureanu, director SRI: 1990-1997
Primul care a demisionat de la conducerea serviciului secret a fost Virgil Măgureanu. El a stat la conducerea ofițerilor de informații în timpul mandatelor avute de Ion Iliescu din anii ’90. Măgureanu a fost numit la șefia instituției care era controlată de foști membri ai Securității comuniste. El însuși fost colaborator al Securității. Măgureanu a demisionat pe 25 aprilie 1997, la un an după alegerile prezidențiale câștigate în 1996 de Emil Constantinescu. Ulterior, Măgureanu a fost trimis în judecată în 2017 în dosarul Mineriadei din 1990.
„Nu era vorba de șarpele cu clopoței, era vorba de șarpele cu ochelari mi-ar place să cred, la noi să vorbește corec și se spunemi-ar plăcea să cred miar plăcea să cred că acest lucru ține de trecutul unei funcții pe care nu o mai am și acel șarpe era adesea identificat”, explica fostul director SRI Virgil Măgureanu, în emisiunea Marius Tucă Show, în 1997.
Costin Georgescu, director SRI: 1997-2001
Președintele Emil Constantinescu l-a adus la conducerea instituției pe Costin Georgescu. Directorul SRI dintre 1997 și 2001 s-a opus în timpul mandatului deconspirării foștilor ofițeri ai SRI. Georgescu a demis în perioada mandatului mai mulți ofițeri care se implicau în politică.
„Am găsit un servicui bun un serviciu care dorea să facă, dar din păcate cu o legislație depășită”, declara Costin Georgescu în 2016.
Radu Timofte, director SRI: 2001-2006
După venirea pentru a doua oară la putere a lui Ion Iliescu, la șefia SRI ajunge Alexandru Radu Timofte. Erau anii în care, sub tandemul Iliescu- Năstase, au apărut primii “baroni”, acuzați că ar fi implicați în cazuri de corupție. Timofte a demisionat în 2006, după dispariția lui Omar Hayssam.
Florian Coldea, director SRI: iulie-octombrie 2006; ianuarie-februarie 2015 și George Maior, director SRI: 2006-2015
După demisia lui Timofte, la conducerea SRI ajunge tandemul Maior-Coldea. Mandatul lui George Maior s-a suprapus peste cel al președintelui Traian Băsescu. Perioadă marcată de nenumărate anchete penale în care erau vizați politicieni. Unii dintre ei au fost condamnați, în frunte cu fostul premier Adrian Năstase. Maior a demisionat în primele luni de mandat ale lui Klaus Iohannis. Interimar la conducerea serviciului avea să vină, din nou, generalul Florian Coldea, care a fost interimar și în 2006.
„Problematica cooperări în baza unor protocoale ewst o practică internațională la nivelul NATO și UE. Și ce dacă pe Iuda l-au apucat ulterior remușcările? Unii practică asta și azi cu ineresele statului Român”, declara Florian Coldea, general în rezervă SRI, în 2018.
Al doilea director din mandatul lui Klaus Iohannis, a fost Eduard Hellvig. Ultimul director care și-a dat demisia la începutul săptămânii. Hellvig este cel care a scos SRI din anchetele penale, după ce a denunțat protocoalele cu parchetele.
Eduard Hellvig, director SRI: 2015-2023
„Este sănătos pentru democrație, pentru echilibrul puterilor în stat ca un director de serviciu să aibă un mandat limitat în timp”, a declarat Eduard Hellvig pe 3 iulie 2023, când și-a anunțat demisia de la conducerea SRI.
Legile de funcționare a serviciilor secrete au fost adoptate înainte de prima Constituție de după Revoluție. Aproape toate guvernele și președinții au promis că modernizează legislația, dar fără succes. Noile legi au fost pasate între Guvern, Parlament și Președinte, iar mereu au fost un cartof fierbinte în societate. Ultima încercare a avut loc în 2022, când au apărut în primele variante în spațiul public.
