Într-o piață financiară globală în continuă schimbare, România ocupă o poziție deloc invidiabilă, având unele dintre cele mai ridicate dobânzi la creditele bancare din Uniunea Europeană.
Această situație afectează atât populația, cât și micile și mijlociile întreprinderi, punând o presiune suplimentară asupra celor care se luptă deja cu provocările economice.
Contextul economic și impactul asupra creditării
România se confruntă cu un paradox: deși are una dintre cele mai abrupte scăderi ale ratei creditelor neperformante din Europa, dobânzile la credite rămân printre cele mai ridicate. Condițiile restrictive de acordare a creditelor și o inflație ridicată, cea mai mare din Uniunea Europeană, contribuie la menținerea acestui statut. Acest mediu economic dificil este amplificat de un rating de țară modest, care reflectă deficitele bugetare și de cont curent mari, rigidități bugetare crescute și o poziție ridicată de debitor extern.
Cauzele dobânzilor ridicate
Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, economistul-șef al Băncii Comerciale Române, Ciprian Dascălu, oferă o perspectivă asupra cauzelor acestor rate dobânzi înalte. Printre factorii principali se numără rata de dobândă pentru moneda națională și riscul de țară, elemente care influențează direct costul împrumuturilor. Deși se preconizează o reducere graduală a ratelor de dobândă, în linie cu diminuarea inflației, procesul este anticipat să fie lent, reflectând precauția băncii centrale în abordarea relaxării monetare.
Perspective de îmbunătățire pentru creditele românilor
Ciprian Dascălu aduce o rază de speranță, anticipând că Banca Națională a României (BNR) va începe reducerea dobânzilor începând cu prima jumătate a lunii viitoare. Este prevăzută o scădere a ratei cheie a BNR de la 7.00% la 5.75% până la sfârșitul anului, ceea ce ar putea marca începutul unui trend descendent pentru costul creditării. Cu toate acestea, acesta avertizează că scăderea dobânzilor va avea loc într-un ritm mai lent decât creșterea acestora din ultimii ani.
„Creditarea clienților neguvernamentali a început să accelereze ușor în toamna anului trecut, după ce pierduse viteză pentru mai multe trimestre la rând, cu îmbunătățiri ușoare atât pe zona de clienți corporate cât și retail, respectiv creditul de consum. Scăderea dobânzilor interbancare ROBOR la trei luni a ajutat în acest sens.
Bineînțeles cu un efect întârziat de câteva luni având în vedere modul în care se stabilesc dobânzile la creditele clienților. ROBOR la trei luni a scăzut la începutul acestui an sub 6,1% de la 8,2% în octombrie 2022 în condițiile unui exces persistent de lichiditate în piață monetară care a făcut că dobânzile interbancare pe termen scurt să se alinieze la dobânda la facilitatea de depozit a BNR de 6,0% în loc de dobânda de politică monetară de 7,0%”, a explicat Ciprian Dascălu pentru Adevărul.
Deși există semne încurajatoare, cum ar fi accelerarea ușoară a creditării și scăderea ROBOR, ritmul lent de reducere a dobânzilor rămâne o preocupare majoră. În plus, probleme structurale, precum veniturile fiscale reduse și cheltuielile rigide, necesită măsuri de reformă fiscală care ar putea fi nepopulare, dar esențiale pentru reechilibrarea situației fiscale.
Situația din România nu este izolată, având în vedere că întreaga Europă se confruntă cu provocări economice care afectează creditarea. Previziunile indică o creștere modestă a împrumuturilor ipotecare în zona euro, semnalând un trend de prudență și de recalibrare a așteptărilor atât din partea băncilor, cât și a clienților.
Românii se află într-o situație dificilă, cu dobânzi la credite semnificativ mai mari decât în restul Europei, un fenomen cauzat de multiplele provocări economice și de un mediu de creditare restrictiv. Deși sunt anticipate schimbări pozitive pe termen scurt și mediu, acestea vor veni gradual și necesită o abordare prudentă. În acest context, este esențial ca toți actorii implicați, de la autoritățile de reglementare la bănci și consumatori, să colaboreze pentru a găsi cele mai bune soluții pentru a facilita accesul la finanțare în condiții mai favorabile.
