În Suceava, în cadrul Universității „Ștefan cel Mare”, funcționează Laboratorul de Biometrie Forestieră, despre care cercetătorii spun că după infrastructura specializată este al treilea din Europa, după două institute, unul din Elveția și altul din Germania. Cătălin Roibu, coordonatorul laboratorului, a povestit pentru Libertatea cum au reușit, în 20 de ani, să ajungă de la un burghiu la aparatură de 1 milion de euro, cu care au stabilit cu certitudine care este cea mai veche biserică de lemn din țară.
Istoria laboratorului aflat în județul cu cele mai multe păduri din România și dotat ca la carte din fonduri internaționale a început de la un burghiu rupt prin pădurile Bucovinei în 2005.
„În laboratorul nostru aveam un burghiu Pressler mai vechi. El este folosit pentru a extrage țesut lemnos din interiorul unui arbore. În 2004 m-am apucat de doctorat, iar peste un an am rupt acest burghiu. Eram indispus. Ce fel de cercetare poți să mai faci? M-am mobilizat și pas cu pas am investit prin fonduri europene și de cercetare circa un milion de euro în laboratorul acesta. Am ajuns să avem la Suceava unul dintre primele trei laboratoare de acest gen din Europa”, povestește cercetătorul Cătălin Roibu, conferențiar în cadrul universității sucevene și coordonatorul laboratorului.
Primele burghiuri din laborator
Una dintre direcțiile principale de activitate a laboratorului este dendrocronologia, adică știința inelului anual. Fiecare arbore ne spune câte o poveste prin acest inel. „Noi chiar facem radiografii pe lemn, cercetăm anatomia lemnului în contextul schimbărilor climatice. Realizăm inventarieri în păduri, analizăm calitatea lemnului. În acest sens, avem un tomograf specializat în laboratorul nostru”, menționează Cătălin Roibu.
În laborator se cercetează anatomia lemnului
Laboratorul în care lucrează ar fi imediat după ca standarde de cercetare după Institutul Federal de Cercetări WSL din Elveția și Helmholtz Zentrum din Potsdam, Germania.
Cea mai veche biserică din lemn din România se află la Putna
Laboratorul de Biometrie Forestieră s-a ocupat de diverse proiecte de datare a unor monumente culturale. O perioadă de timp, specialiștii de la Suceava s-au ocupat de datarea Bisericii „Dragoș Vodă” din Putna, numită de unii cercetători ca fiind cea mai veche biserică din lemn din Europa. A fost o provocare pentru echipa laboratorului să dea răspuns la întrebarea dacă este adevărată această presupunere.
Biserica „Dragoș Vodă” din Putna
Am pus cap la cap piesele ca într-un puzzle. Cu ajutorul tehnologiei și metodelor de analiză am ajuns la concluzia că în județul Suceava, la Putna, avem cea mai veche biserică din lemn din România, dar nu din Europa, după cum consideră unii. În Europa, biserica noastră este printre cele mai vechi. A fost construită din stejar tăiat, potrivit estimărilor noastre, undeva în anii 1390-1400.
Cătălin Roibu, conferențiar Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava:
Cătălin Roibu
Viața omului văzută ca o poveste a lemnului
„Într-o pădure cu sute de mii de copaci, nu există două frunze la fel. Cum nici două călătorii, de-a lungul aceluiași drum, nu sunt la fel”, scrie pe pagina web a laboratorului.
„Omul s-a născut cu lemnul. Până a învăța să cioplească piatra – prima armă era din lemn. Copilul stă de mic într-un pătuț din lemn. Hârtia pe care așternem gânduri și sentimente este făcută din lemn. Scriem pe ea cu un creion din lemn. În casă avem mobilă, parchet și diverse lucruri. Pe foc punem lemn sau cărbune, care tot lemn este. Când plecăm din lumea asta avem sicriu din lemn și la cap ne mai pun și o cruce, tot din lemn confecționată. De aceea, este important să-l cercetăm și să-l cultivăm corect, mai ales în România”, povestește pentru Libertatea coordonatorul Laboratorului de Biometrie Forestieră, conferențiarul universitar Cătălin Roibu.
Îi place să spună și că în laboratorul în care se desfășoară mai multe proiecte științifice, lemnul începe să vorbească, prezentându-și propria poveste: câți ani are, cum a crescut, ce schimbări climate ne așteaptă.
În laborator se desfășoară mai multe proiecte
„La fotbal, poezie și păduri se pricep toți românii”
Specialistul observă tot mai multe discuții în spațiul public românesc despre tăierile pădurilor și consideră că populația are nevoie de informații mai clare și o educație mai riguroasă cu privire la mediu.
„La fotbal, poezie și păduri se pricep toți românii. Se și mai discută cu multă emoție despre asta. În România, în momentul de față nu există defrișări, după cum aud deseori. Termenul de defrișare este impropriu folosit, însemnând schimbarea categoriei de folosință. Noi nu am schimbat nimic în România. Când eram student ni se spunea că suprafața forestieră a României este de 6,27 milioane de hectare. Noile date din inventarul forestier național ne arată că avem 7,1 milioane de hectare”, spune cercetătorul.
Specialistul susține că în ceea ce privește tăierile care se fac legal, acum nu se taie mai mult decât în perioada comunistă. „Până la revoluție se tăia legal în jur de 25 de milioane de metri cubi anual, iar acum doar 18. Bine, ar putea fi mai mult pentru că sunt și tăieri ilegale. Pădurile noastre cresc maximum 40 milioane de metri cubi pe an, iar noi tăiem doar jumătate. Deci, se taie mult mai puțin”, arată Roibu.
Potrivit unei analize realizate de publicația Panorama, România pierde 6 miliarde de euro pe an din cauza tăierilor ilegale, conform estimărilor europene. În România s-au tăiat ilegal în jur de 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an.
„Tăierea pădurilor este un lucru normal, dar trebuie făcută cu cap”
Specialistul subliniază că pădurea se cultivă, fiind o resursă regenerabilă. „Este o adevărată ipocrizie în România. Judecăm că se taie, dar avem nevoie de tot mai mult lemn. Trebuie să împăcăm capra cu varza, adică satisfacerea nevoii de lemn cu protecția pădurilor. Totuși, noi avem cele mai păstrate, stabile și frumoase păduri virgine din Europa. Dar multe dintre pădurile care par virgine acum au fost create de silvicultori în trecut. Tăierea pădurilor este un lucru normal, dar trebuie făcută cu cap”, susține Cătălin Roibu.
Cercetătorul privește pădurea ca pe o cultură, „cum se cultivă grâul în agricultură”. „Lemnul trebuie cules, tăierile trebuie bine gândite. În România se taie ras maximum 3 hectare. Atât este permis în anumite condiții, nu peste tot”, povestește conferențiarul universitar pentru Libertatea.
Acesta atrage atenția asupra necesității plantării terenurilor degradate. „Avem circa trei milioane de hectare de astfel de terenuri. Sunt pășuni care nu mai sunt folosite și multe altele. De ce să nu crească pădure acolo? Aceasta este miza”, susține coordonatorul Laboratorului de Biometrie Forestieră.
În România, ritmul reîmpăduririlor a scăzut constant din 2014 încoace, iar în 2020 a ajuns la cel mai redus nivel – doar 8.000 de hectare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citat de Panorama. Totuși, România vrea să aloce 730 de milioane de euro, bani europeni din PNRR, pentru o campanie națională de împădurire a 56 de mii de hectare.
