O documentare Libertatea arată că peste 9.300 de cadre militare din cadrul MAI, MApN sau SRI s-au pensionat la vârsta medie de 45 de ani, în ultimii cinci ani, după ce au fost trecute în rezervă, ca urmare a clasării „apt limitat” sau „inapt” de către comisiile medico-militare. Persoanele în cauză au beneficiat de prevederile unui articol din legea pensiilor militare aprobate în 2015.
Instituțiile au încercat să limiteze fenomenul pensionării timpurii prin ordine de ministru, însă s-au trezit date în judecată de ofițeri care își cereau drepturile. „Nu, nu-ți aprob! Dă-mă în judecată!”.
Există structuri militare care, în 2018 și 2019, au acceptat toate rapoartele de trecere în rezervă, iar în 2020 le-au refuzat pe toate.
Am discutat cu unii dintre cei pensionați, care și-au prezentat argumentele.
Camera Deputaților a votat ieri Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Pensiile de serviciu includ pensiile magistraților, pensiile militare sau pensiile personalului diplomatic și consular.
Reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității este unul dintre jaloanele din PNRR.
Printre modificările aprobate pentru cadrele militare este creșterea vârstei standard de pensionare de la 60 de ani la 65 de ani până în 2035, eşalonat. Alte modificări privesc baza de calcul pentru pensie.
Libertatea a aflat însă că mii de cadre militare s-au pensionat la aproximativ 45 de ani în ultimii cinci ani. Un articol din legea actuală a pensiilor militare a fost folosit pentru pensionarea în masă la o vârstă timpurie. MAI și MApN au încercat în ultima vreme să limiteze fenomenul, ceea ce i-a făcut pe unii angajați să acuze instituțiile de discriminare.
Apt limitat
În vara anului trecut, comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. D. Gerota l-a declarat pe un ofițer din cadrul UM Comenduirea Garnizoanei București, o structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne (MAI), „apt limitat în timp de pace și război”.
Acesta este „ofițer specialist ceremonii”.
„Ca urmare a activității desfășurate timp de 21 de ani în Ministerul Afacerilor Interne”, ofițerul a dobândit mai multe afecțiuni medicale printre care: coxartroză, hipotrofie musculară, discopatie cervicală și lombară.
Comisia i-a mai recomandat „scutire de ortostatism prelungit”, „scutirea de efort fizic intens și probe sportive” și „evitarea purtării de greutăți și a frigului”.
Înarmat cu decizia medicală de „apt limitat”, ofițerul a urmat același traseu parcurs de mii de cadre militare, în ultimii ani: a solicitat comandantului unității încetarea raporturilor de serviciu și a depus un raport privind trecerea în rezervă, cu drept de pensie anticipată parțial.
Cadrele militare pot să beneficieze de pensie militară anticipată parțial, conform Legii 223 din 2015 privind pensiile militare, dacă îndeplinesc două condiții:1) dețin o decizie de clasare medicală de „inapt” sau „apt limitat”, indiferent de valabilitate (poate fi și de trei luni) în baza căreia sunt trecuți în rezervă sau în retragere2) au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu.
În cazul ofițerului de la Comenduirea Garnizoanei însă, traseul respectiv nu a dus la pensia dorită, pentru că MAI nu i-a aprobat trecerea în rezervă.
Ofițerul a dat în judecată MAI, reclamând discriminare
În 16 noiembrie 2022, ofițerul a dat în judecată atât Ministerul de Interne (MAI), cât și pe ministrul de interne.
A solicitat să îi fie recunoscut dreptul „de a fi trecut în rezervă și de a beneficia de pensie de serviciu, anticipată parțial”.
Ofițerul a argumentat, în motivare, că a fost discriminat în raport cu cele aproape 4.000 de cadre militare din cadrul MAI, clasate ca inapte sau apte limitat printr-o decizie medicală, care au fost trecute ulterior în rezervă și au beneficiat de pensie de serviciu, anticipată parțial, în perioada 2016-2022.
O breșă în sistem
Fenomenul pensionării masive în sistemul militar pe bază de „apt limitat” a fost semnalat ziarului de un cadru militar de la o unitate din estul țării, care a dorit să rămână anonim: „Jandarmi, pompieri, cu vârste începând de la 41-42 de ani cer trecerea în rezervă cu drept la pensie, iar cuantumul pensiei este la fel cu al celor care ies la pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare”.
Cadrele militare „și-au făcut o portiță legală sa iasă la pensie, numai că acum a devenit o breșă în sistem și o infracțiune generalizată”, a spus acesta.
Sistemul funcționează pe baza următoarelor reguli:
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere dacă sunt clasați „apt limitat”, conform Legii 80 din 1995 privind statutul cadrelor militare.
O astfel de clasare este dată de o comisie de expertiză medico-militară, care funcționează pe lângă un spital militar, în baza unui diagnostic dat de un medic de la un spital civil sau militar.
Deciziile comisiilor trebuie avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Serviciului Român de Informaţiii, potrivit HG nr. 56 din 25 ianuarie 2012.
Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este 60 de ani.
În funcție de vechimea realizată în condiții speciale, vârsta standard poate fi redusă cu până la 13 ani.
Legea 223 din 2015 reglementează pensiile militare de stat, de care beneficiază foști militari, jandarmi, pompieri, ofițeri SRI, ofițeri DGPI, funcționari publici cu statut special.
Baza de calcul folosită în prezent pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani.
Pensiile militare de stat includ trei categorii: pensiile de serviciu, pensiile de invaliditate, respectiv pensiile de urmaș.
La rândul lor, pensiile de serviciu sunt de trei feluri:1) pentru limită de vârstă2) anticipate3) anticipate parțial – acestea sunt reglementate prin art.18, alin (1) din Legea 223/2015.
Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțial militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu.
Val de procese, după limitare
O documentare Libertatea arată că, în ultimii cinci ani, mii de cadre militare din cadrul MAI și MApN, dar și câteva sute de la SRI au devenit beneficiare de pensie anticipată parțial, după ce au fost trecute în rezervă, fiind clasate „apt limitat” sau „inapt”, în baza unui articol al Legii 223 din 2015 privind pensiile militare de stat. Însă, în ultimii doi-trei ani, instituțiile de forță au încercat să limiteze numărul pensionărilor cadrelor clasate „apt limitat” și au început să refuze solicitările de trecere în rezervă.
Simțindu-se discriminați în raport cu colegii lor, angajați din MAI, MApN sau SRI și-au dat angajatorii în judecată. Am identificat cel puțin zece astfel de procese în perioada 2020-2023.
„Procesele astea au apărut acum, de curând, când Ministerul Apărării a avut o atitudine restrictivă în ceea ce privește aprobările pentru ieșire din sistem și automat pensionare”, povestește pentru Libertatea un ofițer.
Ca metodologie de lucru, am solicitat, în baza Legii 544, date despre numărul de beneficiari de pensie anticipată parțial la Casele de Pensii Sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naționale (MApN) și Serviciului Român de Informații (SRI), precum și la MAI, MApN și SRI.
Am studiat, pe portalul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deciziile instanțelor în zece cauze din perioada 2020-2023 în care cadre militare și-au dat în judecată angajatorii pentru că nu au acceptat să îi treacă în rezervă, cu drept de pensie, deși fuseseră clasați „apt limitat”.
Ce am aflat
În total, 9.398 cadre militare din cadrul MAI, MApN și SRI au primit dreptul la pensie anticipată parțial între ianuarie 2018 și aprilie 2023 după ce au fost trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca „apt limitat” sau inapt de către o comisie de expertiză medico-militară, arată datele oficiale obținute și analizate de Libertatea.
Cei mai mulți beneficiari de pensie anticipată parțial au fost înregistrați în cadrul MAI:
6.337 de beneficiari de pensie militară de stat au fost stabiliți în perioada 2018-aprilie 2023, în baza art.18 alin.1 lit. b) din Legea 223/2015, ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat, conform cifrelor oferite de Casa de Pensii Sectorială a MAI la solicitarea Libertatea.
Vârsta medie la trecerea în rezervă și pensionare este de 45 de ani.
Beneficiari de pensie anticipată parțial, ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat, în cadrul MAI. Sursa: Casa de Pensii Sectorială a MAI
2.704.166 de lei a plătit Casa de Pensii Sectorială a MAI, cu titlu de pensie militară de stat – anticipată parțial, în perioada 1.11.2022-7.03.2022.
La nivel de MApN, 2.875 de angajați au obținut dreptul la pensie anticipată parțial în perioada 2018 – aprilie 2023, ca urmare a trecerii în rezervă, având o clasare ca inapt sau apt limitat. Vârsta medie la trecerea în rezervă a fost de 45 de ani, iar media vechimii cumulate, de 34 de ani.
Vechimea cumulată se referă la vechimea efectivă la care se adaugă sporuri de vechime.
În cadrul SRI, 186 de foști angajați au obținut dreptul la pensie anticipată parțial, în baza prevederilor art.18, alin 1, lit. b din Legea 223/2015, în perioada 2018 – aprilie 2023, conform datelor existente la nivelul Casei de Pensii Sectoriale a SRI.
În unele cazuri, „cu medicii se putea rezolva”
Cadre militare susțin că, în unele cazuri, aceste pensionări ca urmare a clasării „apt limitat” s-au făcut pe baza unor diagnostice „aranjate” cu medicii.
Un ofițer care a lucrat la Resurse Umane într-o unitate militară din cadrul MApN a povestit pentru Libertatea, sub condiția anonimatului, că și-a auzit colegi, de-a lungul timpului, care au povestit că și-au „rezolvat” decizii medicale pentru a obține clasarea „apt limitat”.
„Acolo, cu medicii de la spitalele civile, spitalele militare, se putea rezolva”, relatează acesta.
„Depresie, surmenaj, suprasolicitare psihică, discopatii lombare. Sunt diagnosticele menționate de HG 56 pentru care se dă apt limitat. Ei erau în limitele legii. Dar corectitudinea bolii sau suferinței, acolo era discuția. Apt limitat se dădea… e o comisie mare și nimeni nu își pune semnătura pe un document care să fie fals sau neconcordant. Doar că medicul curant își asumă răspunderea, că nimeni nu vedea pacientul decât medicul curant. Nu mergeai tu la comisie, mergeau numai documentele. Foaia de observație medicală, aveai internări în spital, concedii medicale. Și pe baza documentelor se declara, da sau nu, apt limitat sau nu, sau inapt”, adaugă el.
Un alt ofițer, care a încercat și el să se pensioneze în baza clasării „apt limitat”, dar i-a fost refuzată cererea de trecere în rezervă, spune însă că ipoteza certificatelor medicale obținute ilegal nu stă în picioare.
„Aptitudinea /inaptitudinea/aptitudinea limitată o constată o comisie medicală formată din minimum 5 specialiști medici membri în comisia respectivă, ca și la civili, în baza unui cumul de comorbidități ale pacientului, la fel și gradul de invaliditate unde este cazul”, explică el.
Inapt trei luni, pensie pe viață
Clasarea „apt limitat” se dă pe o perioadă de 3 luni, 6 luni sau 12 luni. La finalul acesteia, cadrul militar ar trebui să meargă la o revizuire medicală.
Însă dacă ai apucat să treci în rezervă, nu mai trebuie să treci prin revizuirea medicală.
„Persoanele clasate apt limitat și trecute ulterior în rezervă sau retragere nu mai fac obiectul revizuirii medicale”, a spus SRI, într-un răspuns pentru Libertate.
Un ofițer din cadrul MApN ne-a explicat procedura internă: „în momentul când ai trecut în rezervă, numai dacă tu faci cerere sau centrul militar face cerere, atunci se revizuiește situația”.
Am întrebat MApN în câte cazuri clasările de „apt limitat” au fost revizuite, respectiv retrase, din 2018 încoace.
„Informațiile cuprinse în documentul solicitat nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public”, a răspuns MApN.
Pensie integrală la „apt limitat”
Pentru a beneficia de pensie anticipată parțial, trebuie să ai vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, conform Legii 223 din 2015.
În calculul vechimii, e inclusă însă și perioada de civil a facultății la zi. „Astfel, sunt cazuri în care vechimea de 20 de ani este formată din un an armata, 4 facultate civilă la zi și maximum 15-16 ani de vechime efectivă ca polițist, pompier, sau jandarm”, explică un cadru militar activ.
De asemenea, spre deosebire de sistemul civil, unde ești penalizat cu până la 20% dacă te pensionezi anticipat parțial, pe caz de boală, în sistemul militar, cadrele militare nu sunt penalizate la cuantumul pensiei la trecerea în rezervă pe apt limitat, cu drept de pensie, adaugă același cadru militar.
„Sunt foarte restrictivi în momentul ăsta”
Din cauza numărului mare de pensionări ale cadrelor clasate „apt limitat”, MAI și MApN au încercat în ultimii doi-trei ani să controleze fenomenul, au explicat mai multe cadre militare pentru Libertatea.
Au introdus condiții suplimentare pentru ca persoanele clasate „apt limitat” să obțină trecerea în rezervă și au început să refuze cererile de trecere în rezervă.
„Sunt foarte restrictivi în momentul ăsta. MApN aplică foarte restrictiv legea de ieșire la pensie”, spune ofițerul care a lucrat în resurse umane.
„Având în vedere lipsa resursei umane și că ieșirile au fost majore anii trecuți, acum se gândesc de 2-3 ori până să dea drumul cuiva”, adaugă acesta.
Exemplul de la IGSU Timiș
Un exemplu clar în acest sens, poate fi observat în felul în care Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al județului Timiș a soluționat cererile de trecere în rezervă a cadrelor clasate apt limitat în perioada 2018-2020.
În 2018 și 2019 au acceptat toate rapoartele de trecere în rezervă, în 2020 le-au refuzat pe toate.
Datele sunt incluse într-o hotărâre din 9.03.2021 a Tribunalului Timiș.
În 2018, 20 de cadre au depus 20 de rapoarte, care au fost soluționate prin trecerea în rezervă.
În 2019, 17 cadre militare au depus 17 rapoarte, care au fost soluționate prin trecerea în rezervă.
În 2020, 8 cadre militare au depus 12 rapoarte, care au fost soluționate prin menținerea în activitate.
Adresă către șefii inspectoratelor din cadrul MAI
Libertatea a obținut un document intern, datat 10.10.2022, trimis de Direcția Generală Management Resurse Umane (DGMRU) din cadrul MAI către generalii care conduc mai multe instituții din subordinea MAI.
Comunicarea este trimisă ca urmare a „sesizărilor privind modul de gestionare a raporturilor de serviciu ale cadrului militar în activitate care este clasat apt limitat de către comisiile de expertiză medico-militară”.
Documentul precizează că legislația nu a fost aplicată unitar și le cere să realizeze, la nivelul fiecărei structuri, o analiză a situațiilor în care cadrele militare clasat apt limitat au fost trecute în rezervă.
Li se transmite șefilor că trecerea în rezervă ar trebui făcută doar la propunerea comandanților de unitate, nu la inițiativa cadrelor militare.
Se mai spune că atunci când un cadru militar este clasat „apt limitat”, acesta este eliberat din funcție și „pus la dispoziție în vederea numirii într-o funcție” pentru trei luni, cu posibilitatea prelungirii pentru încă trei luni. Adică i se va căuta o altă funcție în instituție.
Ordin de ministru anulat parțial în instanță
În septembrie 2021, unui plutonier major de la o unitate militară din Satu Mare, din cadrul MApN, i s-a refuzat trecerea în rezervă cu drept de pensionare anticipată parțial, deși acesta fusese clasat „apt limitat” de către o comisie de expertiză medico-miliară.
Cererea a fost respinsă cu motivarea că nu îndeplinește prevederile art. I al. 2 din Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 65/ 25.03.2021.
E un ordin care are nivel de clasificare „secret de serviciu”, prin urmare nu a fost publicat în Monitorul Oficial.
Documentul introduce o nouă condiție pentru trecerea în rezervă a cadrelor militare clasate apt limitat: acestea trebuie să obțină, în plus, un aviz de „inapt” de la medicul de medicina muncii.
Plutonierul căruia i s-a refuzat trecerea în rezervă a dat MApN în judecată, solicitând constatarea „nulității absolute” a articolului de mai sus, pe motiv că este „în contradicție cu prevederile art. 18 alin. l lit. c din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, care este o lege organică”.
Și a câștigat. Instanța a constatat nelegalitatea prevederilor articolului respectiv din Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M.S. 65/ 25.03.2021 și a dispus anularea acestuia, arată Hotărârea pronunțată de către Curtea de Apel Oradea în 25.01.2023.
Prin elaborarea acestui ordin, de nivel inferior, s-a depășit cadrul legal prevăzut de Legea 80, a motivat Curtea de Apel Oradea. Ordinul „impune o cerință suplimentară, întrucât limitează posibilitatea propunerii trecerii în rezervă a cadrului militar, de existența avizului «inapt» eliberat de medicul specialist de medicina muncii”.
Procesele. „Nu, nu-ți aprob! Dă-mă în judecată!”
Restricționarea pensionărilor a dus la nemulțumiri în rândul cadrelor militare care doreau să beneficieze de aceleași condiții de pensionare ca foștii lor colegi.
Unii și-au dat angajatorii, MAI, MApN, SRI, în judecată.
Cel puțin zece astfel de cauze au fost înregistrate la instanțele din România în perioada 2020-2023.
„Eu am făcut diabet zaharat, pe sistem nervos. Nu poți să vezi că pe alții îi pensionează și pe tine, nu. În aceleași condiții legale”, spune pentru Libertatea un ofițer clasat „apt limitat”, care a dat MAI în judecată. A acceptat să vorbească sub protecția anonimatului.
Comandantul său direct i-a aprobat cererea de trecere în rezervă, însă raportul nu a primit aprobarea de la ministrul de interne, căruia trebuia să îi fie înaintat, prin intermediul Direcției Generale Management Resurse Umane a MAI. Ofițerul povestește că și un alt coleg este în aceeași situație.
„În cazul meu și a colegului, este un abuz din partea Direcției Generale Management Resurse Umane a MAI, care a refuzat și refuză în continuare, de circa un an de zile, să înainteze ministrului de afaceri interne rapoartele noastre personale”, spune el.
„«Nu, nu-ți aprob! Ce poți să faci? Dă-mă în judecată!» Și l-am dat în judecată”, povestește pentru ziar un alt ofițer, de la o unitate militară din Târgu Mureș, căruia i s-a refuzat solicitarea de a trece în rezervă. A fost invocat Ordinul nr. M.S. 65/ 25.03.2021.
Acesta a avut un accident de parașutism, în urma căruia a fost clasat „apt limitat” de către o comisie de expertiză medico-militară.
Ulterior, a primit clasarea „inapt”, pentru că starea de sănătate i s-a degradat. Dacă ești declarat inapt, ești trecut automat în retragere.
„Pe baza unei simple solicitări”
În motivări, reclamanții se plâng că nu li se mai aprobă trecerile în rezervă spre deosebire de foștii colegi, care au ieșit din sistem pe baza unei simple solicitări.
„Reclamantul a apreciat că noua abordare a conducerii unităţii ca fiind discriminatorie, întrucât, în ultimii 3 ani, au ieşit pe baza unei simple solicitări, fără a fi trimişi la medicul de medicina muncii pentru stabilirea aptitudinilor şi fără a fi puşi la dispoziţie până la 3 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 3 luni, în vederea căutării unui loc de muncă în conformitate cu fişa de aptitudine în muncă, zeci de colegi din aceeaşi unitate şi sute, din întreaga Jandarmerie”, se arată în Hotărârea nr. 636/2023 din 27.04.2023 pronunțată de Tribunalul Prahova.
„În condiţiile în care prevederile legislaţiei amintite nu s-au modificat recent, consideră noua abordare a conducerii unităţii ca fiind discriminatorie, întrucât în ultimii ani, au ieşit pe baza unei simple solicitări, fără a fi trimişi la medicul de medicina muncii pentru stabilirea aptitudinilor şi fără a fi puşi la dispoziţie până la 3 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 3 luni, în vederea căutării unui loc de muncă în conformitate cu fişa de aptitudine în muncă, alţi colegi din aceeaşi unitate şi sute, din întreaga Jandarmerie”, precizează Hotarârea nr. 322/2023 din 17.03.2023 pronunțată de Tribunalul Neamț.
„Doar la nivelul SRI se adoptă această atitudine discriminatorie pe când celelalte instituții militarizate (MApN, MAI, ANP, STS etc.) procedează automat la emiterea ordinului de trecere în rezervă și implicit la acordarea pensiei militare anticipate parțiale după verificarea condițiilor de vechime”, a precizat un ofițer SRI într-o plângere depusă la CNCD.
Există o sentință a Tribunalului Timișoara, din 9.03.2021, care obligă Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat, instituție în subordinea MAI, să îi aprobe unui cadru militar clasat „apt limitat” trecerea în rezervă, după ce i-o refuzase.
