Curiozități despre Macedonia de Nord. Lucruri mai puțin știute despre această țară

Așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, țările din Balcani reprezintă atracții turistice extrem de atractive, care își așteaptă vizitatorii pentru a fi descoperită și pentru a i se admira frumusețile naturale, istorice și culturale unice.

Prea puțin luate în seamă sau adeseori ignorate, acestea oferă suficiente motive pentru a fi explorate și pentru a le fi aflate cele mai bine ascunse secrete, indiferent că ești interesat de artă, de gastronomie ori pur și simplu ești dornic să le descoperi, iar una dintre aceste opțiuni este Macedonia de Nord, o micuță republică ex-iugoslavă de puțin peste două milioane de locuitori.

Macedonia de Nord este, poate, cea mai puțin cunoscută dintre țările situate în apropiere de România și te asigurăm că ar fi păcat ca lucrurile să rămână așa. Spunem asta deoarece, chiar dacă nu poți afla prea multe despre această națiune sau despre cum este viața acolo într-un sejur de câteva zile, vei avea surpriza să descoperi că această mică parte de Europa este un mix incredibil între moștenirile antice greacă, romană și otomană, care va transforma excursia ta într-o experiență pe care nu vei avea cum să o uiți. Dacă ți-am trezit interesul, te invităm să descoperi informații și fapte interesante despre Macedonia de Nord, singurul stat ex-iugoslav care și-a dobândit independența pe cale pașnică, fără ostilități și fără vărsare de sânge.

De ce se numește Macedonia de Nord?

Macedonia de Nord sau, pe scurt, Macedonia (n.n. – în macedoneană Северна Македонија, Severna Makedonija), denumită oficial Republica Macedonia de Nord (n.n. – în macedoneană Република Северна Македонија, Republika Severna Makedonija) este o țară situată în peninsula Balcanică în Europa de Sud-Est.

Țara s-a numit până în 12 februarie 2019 Macedonia, însă după ce Grecia vecină a revendicat numele Macedonia pentru una dintre regiunile sale de nord, micuța republică și-a oficializat modificarea denumirii în Macedonia de Nord, așa cum era prevăzut în Acordul de la Prespa, semnat în 2018, potrivit enciclopediei online Wikipedia. Practic, totul a fost rezolvat prin adăugarea cuvântului Nord la numele țării.

Macedonia de Nord este unul dintre statele succesoare ale fostei Iugoslavii, față de care și-a câștigat independența la 8 septembrie 1991. Doi ani ani târziu avea să devină membră a ONU, însă în contextul unei disputei cu Grecia pe tema numelui, această micuță țară a fost admisă sub denumirea provizorie de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), care este folosită și de alte organizații precum Uniunea Europeană, Consiliul Europei și NATO.

Korab, cel mai înalt punct din Macedonia de Nord

Această mică republică nu are ieșire la mare și se învecinează cu Serbia la nord, cu Kosovo la nord-vest, cu Bulgaria la est, cu Grecia la sud și cu Albania la vest. Teritoriul Macedoniei acoperă treimea nord-vestică din regiunea istorică și geografică cu același nume, care cuprinde și zonele învecinate din nordul Greciei și mici porțiuni din sud-vestul Bulgariei și din sud-estul Albaniei.

Macedonia de Nord se întinde pe o suprafață de 25.713 km2, care înseamnă două treimi din Elveția și face ca această țară să fie puțin mai mare decât statul american Virginia. În același timp, Macedonia de Nord este a 36-a națiune europeană și a 149-a la nivel global, fiind ceva mai mică decât Albania, Haiti sau Rwanda. Cel mai mare și mai important oraș al țării, care este și capitala, este Skopje (Скопје), unde în prezent trăiesc circa 475.000 de locuitori. Alte orașe importante sunt Bitola, Kumanovo, Prilep și Tetovo.

Macedonia este situată într-o zonă muntoasă a Peninsulei Balcanice, fiind străbătută de la nord-vest la sud-est de râul Vardar, cunoscut și sub numele de râul Axios, cel mai mare din această țară. Cel mai înalt punct al țării este muntele Korab, situat la granița cu Albania, care are o altitudine maximă de 2.764 de metri. Acesta este cel mai înalt vârf din ambele țări vecine. În Macedonia sunt peste 50 de lacuri și 34 dintre cei mai înalți munți din lume.

În Macedonia de Nord trăiesc și români

Republica Macedonia de Nord are o populație de peste 2,08 milioane de locuitori, în scădere cu 0,38% față de 2022, ceea ce o plasează pe locul 38 în Europa și pe locul 150 în lume. Populația majoritară este reprezentată de macedoneni (58,44%), urmați de albanezi (24,16%), turci (3,79%), romi (2,46%), vlahi (0,46%), sârbi (1,19%) și bosniaci (0,88%). De asemenea, în această țară trăiesc și alte naționalități (1,16%). La ultimul recensământ, realizat în 2021, au fost înregistrați pentru prima dată și 126 de etnici români. În Macedonia de Nord există creștini ortodocși (46,14%), musulmani (32,7%), catolici (0,37%) și alții (20,79%).

Macedoneana este limba oficială, care este și cea mai vorbită. Aceasta aparține ramurii de est a grupului de limbi slave de sud, fiind cea mai tânără dintre ele. Este strâns înrudită cu bulgara și se aseamănă cu sârba și cu dialectele intermediare Torlak și Šop, care sunt vorbite în nordul și estul Macedoniei, dar și în sudul Serbiei și în vestul Bulgariei.

20 de curiozități despre Macedonia de Nord

Numele țării provine de la vechiul regat grecesc al Macedoniei, care a fost numit astfel după vechii macedoneni. Numele lor, Μακεδόνες (n.n. – Makedónes) derivă din adjectivul grecesc antic μακεδνός (n.n. – makednós), care se traduce prin „înalt, conic”. Inițial, se credea că numele însemna „cei de pe munte” sau „cei înalți”, referindu-se probabil la caracteristicile fizice ale vechilor macedoneni și/sau la ținutul muntos.
Macedonia de Nord a fost locuită de mii de ani. Dovezile arheologice sugerează că civilizațiile neolitice au existat acolo încă din anul 7000 î.Hr.
Macedonia a făcut parte din Imperiul Otoman din 1453 până în 1913. După 460 de ani de stăpânire otomană, a fost împărțită între Serbia, Bulgaria și Grecia, iar teritoriul de acum a fost încorporat în fosta Iugoslavie.
De când și-a câștigat independența, Macedonia a avut două drapele, ambele având un soare galben pe fundal roșu. Prima versiune era bazată pe un simbol găsit pe pietrele funerare antice descoperite în 1977 în orașul Vergina. Acesta se află în Macedonia elenă, iar Grecia a pretins că deține drepturile de autor pentru utilizarea simbolului pentru a forța Macedonia să își schimbe steagul, relatează site-ul Globo Treks.
Maica Tereza este una dintre cele mai faimoase figuri macedonene, însă deși s-a născut la Skopje, în 1910, era de etnie albaneză. În 1979 a câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Ea a fost beatificată în anul 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea și canonizată, în 2016, de către Papa Francisc.
Munții ocupă 85,5% din suprafața țării, Macedonia de Nord fiind a șaptea cea mai muntoasă țară din lume și cea mai muntoasă țară din Europa, depășind chiar și Elveția (83,7%).
Aproape 15% din populația Macedoniei de Nord trăiește fără forme legale asupra locuințelor, ceea ce înseamnă că nu au acces la apă sau electricitate, și nu au nici un act de identitate oficial.
Cinci la sută dintre copiii macedoneni nu urmează școala primară și 32% nu urmează școala secundară, în timp ce 13% dintre copiii din regiunile cele mai sărace nu frecventează deloc școala primară.
În 2018, s-a născut un copil în Liverpool, Marea Britanie, care a împărtășit aceeași zi de naștere cu tatăl și bunicul său din Macedonia de Nord. Șansele ca un copil să împartă aceeași dată de naștere ca două generații precedente sunt de una la 130.000, scrie The Facts Institute.
Macedonia de Nord găzduiește autoproclamata Republică Vevčani. Micronațiunea s-a autoproclamat țară independentă în 1991, dar nu este recunoscută oficial de nici o țară.
Skopje își ia numele de la titlul antic Scupi. Este denumirea latină a orașului cetate greco-roman, care a fost stabilit pentru prima dată acolo.
În Macedonia de Nord există una dintre cele mai mari cruci din lume. Crucea Mileniului are o înălțime de 66 de metri și se află în vârful Muntelui Vodno.
Toše Proeski, supranumit Elvis din Balcani, a fost una dintre cele mai de succes vedete ale muzicii pop din această țară. A reprezentat Macedonia la concursul Eurovision din 2004, însă trei ani mai târziu a murit, la vârsta de 26 de ani, într-un accident de mașină.
Lacul Ohrid este o destinație turistică populară din Macedonia de Nord, fiind singurul sit inclus pe lista Patrimoniului UNESCO. Este unul dintre cele mai vechi și mai adânci lacuri din Europa, având o vechime de circa 4 milioane de ani. Are o adâncime medie de 155 de metri și o adâncime maximă de 288 de metri și are o suprafață de peste 358 km2.
Situat la o altitudine de 1.013 metri, Observatorul megalitic Kokino din Kumanovo este unul dintre cele mai valoroase și mai vechi observatoare din lume, datând de peste 3.800 de ani. Într-un clasament al celor mai bune 15 observatoare din lume întocmit de NASA în 2005, Kokino ocupă locul 4, potrivit site-ului Enjoy Travel.
Vechiul regat al Macedoniei datează din anul 909 î.Hr. și a fost condus în cea mai mare parte de dinastia fondatoare a Argeadelor. Este atât de vechi, încât unii susțin că temeliile a trei dintre cele mai vechi mănăstiri din țară – Sf. Bogodorica Prechista din Kichevo, Sf. Iovan Bigorski și Sf. Georgij Pobedonosec din Debar – se află pe o parte din crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Există peste 1.000 de biserici și mănăstiri în toată Macedonia de Nord. Ohrid avea în trecut 365 de biserici, una pentru fiecare zi a anului, ceea ce explică modul în care și-a primit porecla de „Ierusalimul Balcanilor”.
În 2005, Macedonia de Nord devenea prima țară din lume cu internet wireless. În doar patru ani, s-a transformat dintr-una dintre cele mai sărace țări din Europa într-una dintre cele mai avansate din punct de vedere tehnologic.
Alfabetul chirilic, sistemul de scriere folosit în țările de limbă slavă, turcică, mongolă, urală și iraniană din Europa de sud-est, a fost inventat în Macedonia. Doi frați macedoneni – Sf. Chiril și Sf. Metodiu – au dezvoltat alfabetul chirilic în secolul al IX-lea, iar discipolii lor l-au predat la mănăstirea din Ohrid de unde s-a răspândit în toată regiunea slavă de est.
Unul dintre cele mai faimoase repere din Skopje este statuia „Războinic pe un cal” despre care se crede că îl înfățișează pe Alexandru cel Mare. Aceasta are 28 de metri înălțime, cântărește 30.000 kg și a costat aproximativ 9,4 milioane de euro.

Foto: Shutterstock