Suntem siguri că măcar o dată ai auzit de ansamblul Stonehenge, unul dintre cele mai faimoase, mai misterioase și mai fascinante monumente ale lumii preistorice, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Oamenii și-au petrecut decenii din viață studiind colosul din piatră, însă monumentul încă mai ascunde secrete și tocmai misterul care îl înconjoară a făcut să devină de-a lungul timpului una dintre cele mai populare destinații turistice din Anglia. În fiecare an, Stonehenge este vizitat de peste un milion de turiști din întreaga lume, care sunt dornici să-i admire arhitectura unică și să învețe despre istoria sa bogată.
Monumentul megalitic inspiră uimire și fascinație, dar și dezbateri intense la aproximativ 4.600 de ani după ce a fost construit de vechii britanici, care nu au lăsat nici o dovadă scrisă. Când și de ce a fost construit? La ce a fost folosit? De ce a vizitat Charles Darwin situl sacru în anii 1880? Sunt doar câteva întrebări la care vom răspunde în cele ce urmează, însă multe altele vor rămâne fără răspuns multă vreme de acum încolo. Totuși, există suficiente informații interesante despre monoliții din piatră de pe Câmpia Salisbury pe care ți le prezentăm în acest articol.
Ce este ansamblul Stonehenge
Stonehenge este un ansamblu de ruine megalitice, care se află în câmpia Salisbury din comitatul Wiltshire, la o distanță de trei kilometri vest de orășelul sudic Amesbury. Este considerat unul dintre cele mai importante monumente preistorice din Anglia.
Sit-ul este alcătuit din patru cercuri concentrice construite din uriașe blocuri de piatră, cel mai greu dintre acestea cântărind 50 de tone, potivit site-ului London Toolkit. Cercul exterior de la Stonehenge, denumit şi cercul Sarsen, are un diamentru de 33 de metri şi este contruit din 30 de blocuri de piatră, care inițial au fost aşezate în plan vertical. În prezent, doar 17 mai sunt în picioare. Deasupra acestora sunt aşezate alte blocuri de piatră în formă de arc de cerc.
Greutatea medie a blocurilor de piatră de la Stonehenge este de 25 de tone
Acest lanţ cuprinde la interior un alt cerc de dimensiuni mai mici, care este realizat din piatră vânătă. Toate acestea îngrădesc un aranjament în forma unei potcoave în interiorul căreia există o placă din gresie micacee, denumită Piatra de Altar. Întreaga construcţie este înconjurată de un lanţ circular cu diametrul de 104 metri, în centrul căruia se înalță un banc de nisip care cuprinde 56 de morminte. Platforma şi lanţul sunt intersectate de o cale procesională cu o lungime de 3 kilometri şi lată de 23 de metri. La intrarea în calea procesională, denumită și Bulevard, se găseşte Piatra Sacrificiului, iar de cealaltă parte se află Piatra Călcâi.
Cum a fost construit ansamblul Stonehenge
Când și cine a început construcţia Stonehenge reprezintă un mister şi în ziua de astăzi. O teorie destul de controversată a avansat ideea că monumentul ar fi fost construit de druizi, o populaţie care a trăit pe actualul teritoriu al Angliei înainte ca acesta să fie cucerit de romani, scrie National Geographic. Interesant este faptul că această ipoteză a fost contrazisă de cercetările arheologice recente, care arată că ansamblul a fost ridicat cu circa 1000 de ani înaintea druizilor. Mai exact în jurul anului 3000 î.Hr., pentru ca în anul 1600 î.Hr. să ajungă la forma actuală pe care o știm cu toții.
Stonehenge este vizitat de peste un milion de turiști în fiecare an
Însă și mai interesant este faptul că monumentul Stonehenge nu a fost construit dintr-o dată, ci în trei faze. Se crede că prima fază a fost construită de druizi, în timp ce a doua și a treia ar fi fost construite de celți, un popor care a locuit în Marea Britanie în timpul Epocii Fierului. Iată care au fost aceste faze:
Prima fază (3200-2900 î.Hr.)
În prima etapă, considerată a fi și cea mai importantă, a fost construită o structură rotundă terasată de mari dimensiuni, care era înconjurată de un șanț circular, potrivit English Heritage. Rămășițele acestei fortificații sunt și azi vizibile, în ciuda eroziunilor. Se presupune că aceas construcție avea circa 2 metri în înălțime, 6 metri în lățime și un diametru de circa 98 de metri. Aliniamentul acestui prim Stonehenge este semnificativ deoarece intrarea principala era îndreptată spre sud. Dar, destinația principală, la acea dată, avea mai puțin de-a face cu observarea cerului și mai mult cu îngroparea morților. Se crede că construcția centrală era o capelă funerară unde erau depozitate trupurile înainte de a fi incinerate sau îngropate.
A doua fază (2900-2400 î.Hr)
A doua etapă a procesului de construire a sanctuarului de la Stonehenge a constat în ridicarea unui inel din blocuri din piatră, care au fost dispuse vertical, într-un cerc cu diametrul de aproximativ 30 de metri, în centrul căruia se afla un altar de piatră. Atunci au fost ridicate și niște structuri din lemn în centrul monumentului și la intrarea dinspre nord-est așa cum o arată găurile în care au fost stâlpii și ale căror urme s-au păstrat până în zilele noastre. În plus, stâlpii din lemn din prima etapă a construcției au fost scoși, iar mare parte din găuri au fost umplute parțial cu pământ și cenușă.
A treia fază (1600 î.Hr)
În sfârșit, în cea de-a treia și ultimă fază de construcție, monumentul de la Stonehenge s-a îmbogățit cu un inel format din piloni din piatră vânătă, gresie și alte tipuri de piatră, care ulterior avea să fie demolată. În mijlocul ansamblului au fost construite două noi structuri: una în formă de cerc, denumită „Cercul Sarsen” – caracteristică remarcabilă a Stonehenge-ului datorită preciziei și ingeniozității lucrării în piatră, iar cealaltă în formă de potcoavă, formată din cinci trilitioni, un ansamblu format din două blocuri de piatră verticale și unul transversal. Acești trilitioni, dintre care doar trei mai sunt în picioare, sunt așezați simetric, crescător, în mijloc fiind cel mai înalt.
15 curiozități despre ansamblul Stonehenge
Monumentul Stonehenge acoperă 2.600 de hectare, fiind o zonă de șapte ori și jumătate mai mare decât celebrul „Central Park” din New York.
Malul circular și șanțul din jurul Stonehenge înconjoară o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați.
Greutatea medie a blocurilor de piatră de la Stonehenge este de 25 de tone. Cea mai mare piatră, „Heel Stone”, cântărește 30 de tone, potrivit English Heritage. Cea mai înaltă piatră are 8,71 de metri de la bază la vârf, cea mai mare parte fiind în pământ (6,58 metri)
Arheologii cred că primele pietre au fost ridicate la Stonehenge de către oamenii care ocupau acest teritoriu în neoliticul târziu. Într-un studiu din 2019, cercetătorii au folosit ADN extras din rămășițe umane din neolitic și au stabilit că strămoșii celor care au construit ansamblul au venit, cel mai probabil, din Anatolia, Turcia de astăzi, în jurul anului 4.000 î.Hr.
Într-una dintre pietrele de Sarsen s-au descoperit crăpături, iar ulterior, în 1958, în timpul unor săpături, muncitorii au prelevat din pietre mai multe mostre cilindrice în locul cărora au inserat bare de metal. Se pare că cele trei mostre au dispărut, însă una dintre ele, care măsura 108 cm, a reapărut 60 de ani mai târziu. Aceasta fusese luată de un muncitor care a expus-o pe un perete la locul său de muncă.
Piatra vânătă folosită la Stonehenge a fost adusă de la 240 de kilometri distanță, de pe dealurile Preseli din sudul Țării Galilor.
Oamenii au locuit pe locul Stonehenge cu mult timp înainte ca acesta să fie construit. Scheletul unui bărbat a fost excavat aici în 1864, iar datarea cu radiocarbon arată că acesta a murit între anii 3.630 și 3.360 î.Hr., cu circa 500 de ani înainte de prima fază de construcție.
Se crede că Stonehenge a fost ridicat pentru a venera Soarele deoarece pietrele sunt aliniate cu acesta. Solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an și se crede că druizii au construit Stonehenge pentru a se putea închina la acest corp ceresc, în această zi. Asta pentru că druizii credeau că soarele are puteri speciale în această zi.
Cercetările arheologice moderne arată că oamenii care au murit la Stonehenge – bărbați, femei și copii – au fost îngropați aici în perioada neoliticului târziu, între anii 3000 și 2500 î.Hr.
Stonehenge a fost cumpărat la o licitație în anul 1915 de către omul de afaceri local Cecil Chubb, care a plătit 6.600 de lire sterline. Se spune că acesta venise la licitație pentru a cumpăra câteva scaune.
La Stonehenge au fost descoperite în jur de 1.500 de obiecte romane: monede, bijuterii și fragmente de ceramică, și altele. Se crede că acestea provin nu doar de la romani, ci și de la turiștii superstițioși care au vizitat monumentul de-a lungul timpului.
Între 1919 și 1929 și între 1958 și 1964 au avut loc ample lucrări de restaurare, care au făcut ca Stonehenge să arate foarte aproape de versiunea originală.
Diferite studii asupra modului în care monoliții sanctuarului sunt dispuși sugerează că acesta putea fi folosit și pe post de calendar. Experții spun că, folosind deviația magnetică și poziția Soarelui în anumite perioade din an, profesorul Halley a izbutit în 1771 să stabilească vârsta ansamblului.
Pe pietrele de la Stonhenge există aproximativ 115 sculpturi preistorice realizate cu capete de topor, care datează din jurul anilor 1800-1700 î.Hr.
Prima fotografie aeriană a monumentului Stonehenge a fost făcută în 1916. Aceasta a fost realizată dintr-un dirijabil militar de către locotenentul Phillip Henry Sharpe din cadrul „Royal Engineers”.
Citeşte şi: Curiozități despre Anglia. Ce nu știai despre Anglia
