Cursuri pentru profesori despre cum să vorbească despre sexualitate cu elevii: „Copiii au aceleași temeri ca părinții: sarcini nedorite, relații nesănătoase”

Educația sexuală este materie obligatorie la școală, adaptată după vârstele copiilor, în cele mai multe țări europene. În România, se predă numai la clasa a opta, ca opțional, și doar cu acordul părinților. Ministerul Educației vrea să introducă în planurile-cadru de învățământ educația pentru sănătate, ca temă obligatorie, cu tot cu noțiunile de educație sexuală. Până atunci, Asociația Sexul versus Barza vrea să acopere și un alt gol al sistemului: pregătirea profesorilor care să predea aceste lecții. 

ONG-ul a lansat o strângere de fonduri pentru pregătirea acestei programe și pentru organizarea efectivă a cursurilor de formare a cadrelor didactice. Și-a propus să ajungă, pentru început, la 200 de profesori.

„Personal, nu mă simt suficient de pregătită să vorbesc cu sensibilitate despre astfel de teme”, a spus Codruța Pohrib, profesoară și dirigintă la Colegiul Național „George Coșbuc”, într-o conferință de presă de joi seară, 29 iunie, ținută pe Zoom.

Cum vor arăta cursurile

Asociația Sexul vs Barza promovează sănătatea și drepturile femeilor și consiliază tineri în probleme emoționale și de sănătate sexuală și reproductivă. Este asociația care a planificat și propus o investiție de 10 milioane de euro prin PNRR pentru renașterea cabinetelor de planificare familială.

Peste 5.000 de tineri de până la 24-25 de ani au scris ONG-ului din 2019 până în prezent, fete îngrijorate fie că pot fi însărcinate, fie pentru că nu știu cum va fi primul act sexual, ori care au nevoie de un sfat pentru a ieși dintr-o relație toxică în care partenerul refuză să folosească prezervativ. Unele mesaje au venit de la băieți pentru sfaturi pe aceleași teme sau pentru nevoia de informații despre propriul corp.

„Putem spune cu încredere că temerile pe care părinții le au în legătură cu copiii lor, că nu sunt protejați, că ar putea exista o sarcină, că intră într-o relație nesănătoasă – aceste temeri le au și copiii”, a spus Adriana Radu, fondatoarea asociației, în cadrul conferinței de lansare a proiectului.

Adriana Radu, fondatoarea Asociației Sexul vs Barza

Pornind de la aceste mesaje, dar și de la cifrele care poziționează România pe podium când vine vorba de mamele minore, Sexul vs Barza lucrează la o programă școlară pilot care să vină în ajutorul direct al tinerilor, prin pregătirea profesorilor care să le predea la școală elevilor despre sexualitate, sarcină, egalitate de gen, contracepție și comportament sexual responsabil, despre infecții cu transmitere sexuală, cum să recunoască un abuz, înțelegerea consimțământului și a propriilor emoții. 

Această programă presupune cursuri de formare cu dascălii pe toate aceste teme, pe de-o parte, și pe de alta, pregătirea unor materiale didactice, adică planșe anatomice, planuri de lecții și materiale video.

Ce a învățat o elevă de la orele de educație sexuală făcute la o școală privată

Ilinca, elevă în clasa a XII-a la un colegiu din București, a mărturisit că cele mai multe informații nu de la liceul în care învață acum le-a primit, ci dintr-un curriculum opțional urmat la o școală privată, în clasa a VII-a. Se declară norocoasă că a avut parte de el și de faptul că părinții au fost cei care i-au propus să-l urmeze.

„Am învățat despre anatomie, despre cunoașterea corpului uman, despre bolile cu transmitere sexuală, cum se transmit, despre intimitatea emoțională, nu doar fizică. Despre limitele lor”, a povestit adolescenta.

Surprinde nevoia orelor de educație sexuală la școală printr-un exemplu: „La 13 ani, am vorbit cu una dintre prietenele mele despre diferența dintre orificiul pentru sex și cel pentru urinare. Nici nu vă puteți imagina…”.

Aproape 80% dintre elevii care au participat la sondajul făcut de Jurnalul Decretului își doresc ca educația sexuală să devină disciplină obligatorie.

„Ar trebui să fie un instrument obligatoriu”

Statisticile poziționează România pe podium la numărul de mame minore. Peste 18.000 de nou-născuți aveau mame sub 19 ani în 2021, iar rata nașterilor la adolescente între 15 și 19 ani a fost, în același an, de patru ori mai mare în România decât media UE. 9% dintre întreruperile de sarcină au fost la fete aflate în acest interval de vârstă.

„Ce se întâmplă cu dreptul copilului de a fi informat cu privire la propriul corp atunci când părintele îl oprește din a accesa acest drept?”, a remarcat, retoric, profesoara Codruța Pohrib, în conferința ținută de asociația Sexul vs Barza.

Ea e de părere că educația sexuală ar trebui să fie materie obligatorie sau cel puțin, o temă uniformă la orele de dirigenție, „atunci putem ajunge undeva”. Pohrib atrage atenția că sunt profesori care fie nu vor, fie nu știu să vorbească despre noțiuni de educație sexuală cu copiii, de aceea formarea dascălilor în sensul ăsta, așa cum plănuiește Sexul vs Barza să facă, este esențială.

„Elevii mei au un grad de privilegiu, financiar, care înseamnă și acces la informații. Sunt adolescenți care știu să acceseze surse de informații și e un caz fericit, dacă ne uităm la tabloul întregii țări. Ar trebui să fie un instrument obligatoriu și să avem un suport, ca să știm la ce întrebări ale elevilor putem răspunde, la ce întrebări ar trebui să-l direcționăm către psihologul școlar”, a spus diriginta.

România a rămas în topul european al țărilor cu cele mai multe mame minore

Educație sexuală numai la clasa a opta și doar cu acordul părinților

În școlile din România există o materie opțională numită Educație pentru sănătate, singura care include și noțiuni despre infecții cu transmitere sexuală și contracepție. Opționalul există din 2004, stabilit prin lege, și poate fi ales oricând de către elevi din clasa I până în clasa a XII-a. Conform planului lansat la acel moment, temele legate de educația sexuală ar fi trebui abordate în toate cele trei cicluri preuniversitare, adaptate vârstei copiilor.

În medie, anual doar 5-6% dintre elevi l-au urmat. Pentru restul copiilor, fie părinții nu și-au dat acordul, fie școlile nu l-au promovat, ori nu l-au inclus în curricula lor.

Un sondaj făcut de Jurnalul Decretului printre elevi arată că chiar și cei care au urmat opționalul au primit noțiuni de educație sexuală puține spre deloc.

„Am făcut cursul de educație pentru sănătate în clasa a XII-a. În ceea ce privește tipologia informațiilor oferite, subiectele de discuție erau la bază despre igienă, alimentație sănătoasă, rolul educației fizice în dezvoltare, diverse teste psihologice, de personalitate”, a spus un elev care a răspuns la sondaj.

Anul trecut, după mai multe dezbateri aprinse purtate inclusiv la tribuna Parlamentului, structura opționalului s-a schimbat. El se face în continuare în toate clasele, dar componenta de educație sexuală se poate preda doar la clasa a VIII-a și numai cu acordul părinților.

Sintagma „educație sexuală” a fost cea care a încins spiritele printre parlamentari, la votul final din plen. PSD, PNL și AUR au insistat că „nu avem nevoie de masturbarea copiilor” și au spus că prin aceste cursuri, „se crește numărul de sarcini nedorite prin sexualizare, prin hipersexualizare timpurie”, potrivit unei relatări făcute de Europa Liberă.

Educația sexuală nu înseamnă elevii „să se masturbeze”

Iar în timpul acesta, adolescenții își iau informațiile de pe unde apucă.

„Am transformat educația sexuală într-o chestiune ce ține de pornografie, de care trebuie să ne ținem copiii departe. Dar trebuie să normalizăm acest subiect”, a spus Mădălina Turza, consilier de stat în cadrul cancelariei prim-ministrului, care conduce Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile.

În urmă cu patru ani, fostul deputat Ninel Peia a propus o lege prin care urmau să fie pedepsiți cu închisoare de până la doi ani profesorii care predau cursuri de educație sexuală fără acordul părinților. A numit-o „Legea inocenței”. Inițiativa a picat, până la urmă.

<strong>Un </strong><a href=”https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000260770/PDF/260770eng.pdf.multi”><strong>studiu</strong></a><strong> realizat de UNESCO contrazice acest mit, al „hipersexualizării” copiilor prin ore de educație sexuală. Arată că, dimpotrivă, astfel de discuții purtate la școală cu elevii îi face pe aceștia mai informați, mai conștienți de riscurile pe care le implică viața sexuală începută timpuriu și chiar îi determină să-și întârzie debutul sexual.</strong>

Educația sexuală nu este o materie la care copiii mici învață să se masturbeze, nici una prin care o persoană își schimbă orientarea sexuală sau să-și înceapă viața sexuală precoce. O arată studiile, o spun specialiștii în educație și sănătate și exemplele din alte țări. În țările în care se predă această materie de mulți ani, vârsta medie la care tinerii au primul contact sexual este tot 17 ani, însă au rezolvat diferite probleme de sănătate publică din societate.

Cum se face educație sexuală în alte țări

Suedia a introdus educația sexuală obligatorie în școli în 1955, fiind primul stat european care face asta. Materia este integrată în curriculumul școlar și abordat la mai multe discipline. Dascălii sunt constant pregătiți pentru asta. La fel este și în Finlanda, unde există, de asemenea, și un alt program dezvoltat de un ONG prin care elevii înșiși sunt implicați în crearea conținutului cursului.

În Olanda, educația sexuală se face la biologie, educație civică și sociologie, iar consiliile școlare și profesorii sunt responsabili pentru dezvoltarea programului. În Marea Britanie, cursurile sunt obligatorii de la școala primară, adaptate după vârsta copiilor. Astfel, în ciclul primar și gimnazial, copiii învață despre limite, pubertate, bullying, cyberbullying, menstruație și sănătate mentală. La liceu, elevii vorbesc, printre altele, despre consimțământ, abuz, hărțuire, viol, căsătorie forțată, violență, dar și despre legile sub care se află toate aceste lucruri.

În Germania, este obligatorie din școala primară, iar statul se uită periodic la felul în care este predată. Un studiu făcut de BZgA, autoritatea de specialitate din zona educației pentru sănătate care operează în subordinea Ministerului Federal al Sănătății din Germania, arată că numărul tinerilor sub 17 ani care și-au început viața sexuală a scăzut constant în ultimul deceniu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vorbea, în martie, despre posibilitatea introducerii Educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie în școli,

„Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite”, spunea el, conform Edupedu.

Ministerul Educației vorbea însă despre includerea ei ca temă în planurile-cadru pentru învățământul preuniversitar.