Instanța supremă a Organiției Națiunilor Unite deschide luni o săptămână de audieri privind consecințele juridice ale ocupării teritoriilor palestiniene de către Israel, iar peste 50 de state urmează să se adreseze judecătorilor. Ministrul palestinian de externe, Riyad al-Maliki, va vorbi primul în cadrul procedurilor judiciare de la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, relatează Reuters.
În 2022, Adunarea Generală a ONU a cerut instanței un aviz consultativ cu privire la ocupație.
Chiar dacă Israelul a ignorat astfel de opinii în trecut, o decizie nefavorabilă ar putea crește presiunile politice asupra țării în contextul războiului actual din Fâșia Gaza.
Printre țările programate să participe la audieri se numără Statele Unite, China, Rusia, Africa de Sud și Egipt. Israelul nu o va lua parte la audieri, deși a trimis observații scrise.
Audierile fac parte dintr-un efort palestinian de a determina instituțiile juridice internaționale să examineze comportamentul Israelului, care a devenit mai urgent după atacurile din 7 octombrie ale Hamas în Israel, care au ucis 1.200 de israelieni, și răspunsul militar al Israelului, în care au murit aproape 30.000 de palestinieni.
Ele vin, de asemenea, pe fondul îngrijorărilor în creștere cu privire la o ofensivă terestră israeliană împotriva orașului Rafah din Fâșia Gaza, un ultim refugiu pentru mai mult de un milion de palestinieni care au fugit în sudul enclavei pentru a evita atacurile israeliene.
Israelul a capturat Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est – zone ale Palestinei istorice pe care palestinienii le doresc ca stat – în războiul din 1967. S-a retras din Gaza în 2005, dar, împreună cu Egiptul vecin, îi controlează în continuare granițele.
Este a doua oară când Adunarea Generală a ONU solicită Curții Internaționale de Justiție, cunoscută și sub numele de Curtea Mondială, un aviz consultativ legat de teritoriul palestinian ocupat.
În iulie 2004, instanța a constatat că zidul de separare al Israelului din Cisiordania a încălcat dreptul internațional și ar trebui demontat, dar Israelul nu a respectat decizia.
Judecătorii au fost rugați acum să analizeze politica Israelului de „ocuparea, colonizare și anexare, inclusiv măsurile care vizează modificarea compoziției demografice, caracterul și statutul orașului sfânt Ierusalim și adoptarea de legislație și măsurilor discriminatorii aferente”.
Din 1967, Israelul a extins foarte mult așezările evreiești din Cisiordania, o acțiune pe care palestinienii spun că duce la compromite creării unui stat palestinian viabil. De asemenea, a anexat Ierusalimul de Est într-o mișcare nerecunoscută de majoritatea țărilor.
Adunarea Generală a cerut, de asemenea, completului de 15 judecători să ofere sfaturi despre modul în care acele politici și practici „afectează statutul juridic al ocupației” și ce consecințe juridice apar pentru toate țările și Națiunile Unite din acest statut.
Procedurile de aviz consultativ sunt separate de cazul de genocid pe care Africa de Sud l-a depus la Curtea Mondială împotriva Israelului pentru presupusele încălcări ale Convenției privind genocidul din 1948 în Gaza. La sfârșitul lunii ianuarie, instanța a ordonat Israelului să facă tot ce îi stă în putere pentru a preveni actele de genocid în Gaza.
