Cum s-a transformat limba română
Spre exemplu, deși astăzi folosim cuvântul „cal” pentru a descrie acest animal, strămoșii noștri din perioada romană, foloseau latinescul „cabalus”, ca mai apoi să treacă la „cabalu” și, prin perioada medievală spre modernă, la „calu” ca astăzi să ajungem la acest cuvânt. Un alt exemplu îl putem utiliza pentru cuvântul soare, care la început era „solem” iar pe urmă a trecut de la „sole” la „sore”.
Cu alte cuvinte, româna incipientă sau primul amestec dintre latina vulgată și limba dacilor, care a rezultat o română cât de cât apropiată de cea de astăzi, a apărut abia prin sec. VI, adică la aproape 300 de ani, influențată fiind de numeroase popoare migratoare care au trecut prin fosta provincie romană Dacia.
Așadar, nu e deloc de mirare dacă de-a lungul vremii, limba română a pierdut o serie de cuvinte din pricina faptului că acestea nu au mai fost utilizate de vorbitorii de română.
Cuvinte care nu mai există în limba română
Un renumit folclorist și etnograf, Arthur Gorovei, a descris în revista „Șezătoarea” (1893-1894), numeroase arhaisme de pe Valea Bistriţei, zonă locuită de munteni, care astăzi nu mai există în limba română.
Într-o vacanță petrecută în Broșteni, pe Valea Bistriței, etnograful a adunat toate aceste cuvinte dispărute. Câteva dintre acestea sunt: „boreasă”, „duhan”, „făgădău”, „cioareci” sau „ciupag”.
Ardău – ardelean, român care locuiește în Ardeal,
Boreasă – nevastă, soție,
Cioareci – ițari, izmene,
Duhan – tutun,
Făgădău – birt,
Torocală – amestecătură,
Zicalaș – cântăreț
